MAGICIANUL (partea a III-a)

              MAGICIANUL  (partea a III-a)
Micul Paul,rămas singur pe lume,înţelese că nimeni,niciodată,nu va putea înlocui dragostea mamei,grija ei, pentru ca lui să nu-i lipsească niciodată nimic.Atenţia pe care i-au acordat-o vecinii,
nu a reuşit să-i aline durerea ce se instalase ca un ghimpe în ini-
mă,împiedicându-l să mănânce,să doarmă,să vorbească.Discuţii-
le pe care le aveau vecinii,se refereau tot mai des la trimiterea lui
Paul la o Casă de copii orfani,unde i se asigura un trai decent şi
înscrierea la cursurile unei şcoli elementare.Pot afirma că aceste
lăcaşuri,unde sunt primiţi copiii orfani,nu au un renume bun,ni-
căieri în lume...Din momentul în care Paul a înţeles ce soartă îl
aşteaptă,în mintea lui a încolţit ideea plecării către Tulcea,locul
unde se pare..mai trăiau fraţi şi surori de-ai mamei lui.Într-o noapte,şi-a strâns într-o bocceluţă,câteva lucruşoare,fotografia 
părinţilor şi o bucăţică de pâine,a ieşit tiptil din locuinţa celor doi
bătrâni vecini,care îl primiseră la ei după decesul Laurenei ,şi a colindat în neştire prin oraş,până când,în dreptul său a oprit un
 autoturism elegant,unul din primele fabricate în Germania şi cumpărate doar de cei mai bogaţi oameni din ţară.In maşină,o
pereche de tineri frumoşi şi veseli l-au invitat să urce,întrebându-l unde vrea să ajungă,dacă a plecat aşa...."cu noaptea-n cap".
Auzind că vrea să ajungă la Tulcea,ei i-au propus să meargă îm-
preună cu ei,la Bucureşti,ca să le"ţină de urât",să nu adoarmă
pe drum să provoace vreun accident..."Doamne fereşte"şi.....nu
îi cer nici un ban!....Paul,care mai avea puţin şi se prăbuşea din
cauza oboselii,a mulţumit frumos şi a urcat în maşină,începând astfel peripeţia vieţii lui......Au ajuns la Bucureşti,în jurul prânzu-
lui şi după ce i-au umplut bocceluţa cu turtă dulce.covrigi calzi,
ciocolată şi bomboane,l-au lăsat în dreptul Gării de Nord,în plină
aglomeraţie, unii venind agale,alţii alergând .S-au despărţit....cei doi tineri urându-i lui Paul să reuşească în viaţă.Intrând la pri-
ma linie a peronului,a observat că trenul ce era acolo începuse lent să alunece pe şine...Nu a stat mult pe gânduri şi s-a repezit,
înghesuindu-se printre ultimii întârziaţi care urcau în vagoane,
strecurându-se printre picioarele lor,printre bagaje voluminoase,
până a ajuns,nici el nu ştie cum,într-un compartiment,sub o ban-
chetă, în spatele valizelor,a unor pachete,ascuns oricăror priviri
indiscrete.Obosit şi înfrigurat după o noapte petrecută colindând
străzile Brăilei şi apoi,povestind tot drumul până la Bucureşti,a adormit în leagănul roţilor de tren,împresurat de şoaptele nopţii şi parfumul fin ce se răspândea din bagajele călătorilor,visând că se află într-o grădină minunată....în"Grădina Maicii Domnului",
unde mama sa,îl mângâia pe creştet,încurajându-l că va reuşi în demersul său.Târziu,s-a trezit din somn,nevrând să deschidă ochii
.....Avea o senzaţie ciudată...Parcă,ar fi fost o insectă,sub lupa 
unui laborant,care îi studia fiecare mişcare.Îl cuprinse teama.În 
compartiment nu se mai auzea nici o şoaptă,nici un zgomot....nu se simţea nici o mişcare...nici măcar a trenului care se oprise.....
undeva...într-o gară.Deschise uşor pleoapele,cu frică să nu vadă
cumva un monstru.....dar,îi închise imediat ce zărise o faţă arămie
cu doi ochi maaari,negri,care îl ţintuiau necruţător.Era prea târ-
ziu...O voce baritonală,îi cerea insistent să prezinte biletul de că-
lătorie!!!!!!!Visul său frumos se terminase brusc,cu chipul mamei
aplecat asupra sa,spunându-i vorbe încurajatoare.....Pe podeaua
compartimentului,sub canapeaua unde era înghemuit,văzu o fâşie de ziar rupt......O luă,şi o întinse conductorului de tren.Acesta
se uită pe ambele părţi şi o perforă,ca pe un bilet valabil,apoi îl
dojeni că s-a ascuns,cu toate că are bilet bun.Mai mult,îl ajută să
iasă de sub canapea şi-l pofti în cuşeta sa,deoarece trenul
"Orient Express"avea următoarea oprire abia la Viena!!!!!!!!
Din acea clipă,Paul conştientiză forţa puterii pe care o deţinea,
cu ajutorul căreia,reuşea să influenţeze  gândurile celor din jurul
său...
                      

......precum acest pescăruş pluteşte pe apele mării,aşa şi Paul se trezi
pe valurile vieţii........singur.......la doar 7 ani........

Realizat şi postat de SÎRBU ELENA,profesoară de matematică,pensionară din CONSTANŢA,ROUMANIA

Copyright - All Rights Reserved.

Copyright - Toate drepturile rezervate 

va urma.........
Continuare în partea a IV a......va urma.....