Timpul ...si noi toţi !!!!!

..........TIMPUL...ŞI ...NOI,  TOŢI !!!!!!!!...........
.....Wow.....Eu mă întreb:
"Cine pe cine absoarbe??????!!!"
Noi absorbim timpul.....devenind,o dată cu el.......
praf de istorie..........................................................
sau,
Timpul ne absoarbe pe noi....sau,nimicul din noi..
.....Niciodată n-o fost,ce-o să fie cândva................
(Mircea Diaconu-un mare artist român,citează o zicală ardelenească)
Iar eu,ca să fac haz de necaz....fac ce face româ-
nul ,când "traiul este greu şi rău"....adică,râd....
Hahahaha......cu lacrimi.......................................

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
I wonder:
"Who on Who absorbs?????!!!!!!"
We all absorb time.......We becoming a date with him....dust of history.....
or,
The Time we absorb ourselves....or....the nothing
of us.......................................................................
Vremuri vin....vremuri se duc.....si nu se mai în-
torc,lăsând în urmă regrete..."Oare de ce nu...?"
...de ce nu am rezolvat?...de ce nu am mers?.........
de ce nu am făcut?..Poate era mai bine?....Poate 
realizam mai mult?...Poate aş fi suferit mai puţin?.......Poate aş fi fost mai sănătoasă?..Poate
viaţa mea ar fi fost mai frumoasă?.....Întrebări care vin......întrebări care se duc,dar care revin iar şi iar,aşteptând un răspuns clar..."la obiect",
măcar acum în ceasul al XII-lea....Eu cred că am
 un mare"defect"....cred prea mult în oameni,în
corectitudine,cinste,loialitate...şi aştept din par-
tea celor din jurul meu,acelaşi comportament lo-
ial....dar,de multe ori,aşteptarea este zadarnică....
Dar,totul se înseninează la apariţia unei mici flori albastre...ivită acolo unde mă aşteptam mai
puţin...la umbră,într-un colţ de grădină...

Un mic crocus ....însoţit de ghiocei si primule....mă determină să uit  toată oboseala,necazurile şi durerile sufleteşti
sau trupeşti....şi să zic iar...."VIAŢA ESTE FRUMOASĂ !"


Bucuria  a fost de scurtă durată,căci vai!!!!!....a doua zi,
am găsit mica floare mototolitâ de o mână duşmănoasă şi o
inimă fără simţire,care a vrut să-mi vadă chipul adumbrit de
tristeţe,poate şi furie...dar,mai ales de o durere cruntă a sufletului provocată de agresiunea unei creaturi urâte, faţă de o 

firavă floare care a avut cutezanţa să-mi însenineze viaţa pentru
câteva clipe...

Realizat şi postat de SÎRBU ELENA(alias ,Liana Elianas), 

profesoară de matematică pensionară,din oraşul
Constanţa,Roumania.

Copyright - All Rights Reserved.
Copyright - Toate drepturile rezervate 

Orice donație merge la "Coana Mița"