LA VREMURI NOI, GÂNDURI NOI....
...LA VREMURI NOI ,OAMENI NOI....CURAŢI ŞI LUMINAŢI....
...LA VREMURI NOI, LEGI NOI !
Dragi prieteni,oare pot eu să consider toate poemele scrise vreodată,ca pe o confesiune a celor care le-au creat??!Eu pot...dar,am acest drept? Eu nu cred că am înţeles tot ce am citit în cărţile mele....
dar am convingerea că fiecare persoană este foarte bună,acolo undeva în sufletul său...asta pentru
că fiecare poate să-şi analizeze critic propriile abateri de la cursul normal al vieţii...
La rândul meu,eu sunt conştientă de multele greşeli pe care le fac,greşeli cu gândul sau cu vorba,
cu gesturi sau mimică nepotrivită unor momente de viaţă,greşeli pe care le regret ani în şir,pe care
mă străduiesc să nu le repet...dar uneori se întâmplă ,instantaneu...parcă fără voia mea...
Şi totuşi,eu mă străduiesc să îndrept orice supărare,pe care nu am vrut să o provoc...dar,viaţa este
complicată...are înălţări şi căderi...atunci când nu le aştepti deloc,fără să ne ceară permisiunea...
Ca să rezistăm unei asemenea presiuni,ar trebui să uităm tot ce a fost rău în viaţa noastră,să pri-
vim totul realist...fără a folosi alcoolul...sau lacrimile...sau drogurile...sau proasta alegere a grupu-
lui de prieteni...şi..să uităm...
Eu,reuşesc mereu să ascund lacrimile in interiorul sufletului...unde plânsul strigă la vederea ne-
dreptăţilor,a neajunsurilor,a corupţiei,a distrugerilor din ţară,a sărăciei majorităţii populaţiei,a
lipsei vaccinurilor si medicamentelor....a egoismului unora care nu îşi văd decât propriile interese,
ceilalţi devenind ca şi inexistenţi pentru ei 😢
Unii se aruncă în patima jocurilor de noroc,a beţiei,a drogurilor,care le întunecă minţile nemaiţi-
nând cont de nimic şi de nimeni ceeace este îngrozitor,pentru că toată lumea vede,dar,nu iartă.Din
nefericire aceste vicii atrag şi prind în mrejele lor oameni de toate vârstele şi din păcate sunt foarte
mulţi dintre ei care ajung la autodistrugere...Cum s-ar zice,"fiecare pasăre pe limba ei piere"...
Aici trebuie trezită conştiinţa de sine,responsabilă cu apărarea eu-lui propriu...activarea tuturor
viselor,aspiraţiilor fiecăruia,pentru că nu există om,care să nu fi avut dorinţe de înălţare pe o
treaptă înaltă a existenţei personale.Există o multitudine de căi...de mijloace...de alegeri...pe care
le poate folosi fiecare,pentru vindecarea spiritului şi trupului său,dar să nu uite că ei sunt oameni
din Neamul oamenilor, puternici ,sortiţi să trăiască şi să muncească,pentru a se bucura de tot ce
este frumos si interesant pe această planetă albastră unică pentru noi toţi,singura care ne poate
adăposti,hrăni şi încânta cu grandioase,minunate şi feerice privelişti.Sunt convinsă că excursiile
în locurile pitoreşti,pline de legende misterioase,din ţara noastră,sau din altă parte,pot face ca,pâ nă şi cel mai trist şi pesimist dintre pământeni să uite toate necazurile şi să poată aprecia frumuse-
ţea vieţii...aşa cum ne este dată...o singură dată....😄😇
Îmi permit să dau un sfat...NU luaţi aminte de vorbele găunoase ale mincinoşilor,clevetitorilor,ale
celor care,plini de ură împotriva vieţii,hulesc orice si pe oricine,nu au nici un scrupul atunci când aduc injurii revoltătoare la adresa oricui care nu este de acord cu gândurile lui imorale,insipide şi găunoase.
O îndatorire pe care o are fiecare de când se naşte,este supravieţuirea...Cum? Păstrându-ne sănătatea,fără excese de nici un fel,muncind oriunde ne pricepem,ajutând pe ceilalti...Astfel uităm
de problemele dureroase care ne macină gândurile,rezolvarea lor venind de cele mai multe ori de la sine....Şi aşa...vom fi fericiti până la adânci bătrâneţi...ca în basmele poporului român,pe care le amintesc iar,deoarece sunt încă multe de învăţat şi din aceste comori străvechi ale culturii noastre.
Imi cer scuze pentru că am postat multe fotografii cu asfintitul care m-a fascinat acum două seri
dar a fost captivant ...Am făcut zeci de fotografii şi mi-a fost greu să le aleg pe cele mai "cool"😎.
Acesta nu este un pamflet......ci o"colecţie"de gânduri....
Realizat şi postat de SÎRBU ELENA(alias ,Liana Elianas),
profesoară de matematică pensionară,din oraşul
Constanţa,Roumania.
...LA VREMURI NOI ,OAMENI NOI....CURAŢI ŞI LUMINAŢI....
...LA VREMURI NOI, LEGI NOI !
Dragi prieteni,oare pot eu să consider toate poemele scrise vreodată,ca pe o confesiune a celor care le-au creat??!Eu pot...dar,am acest drept? Eu nu cred că am înţeles tot ce am citit în cărţile mele....
dar am convingerea că fiecare persoană este foarte bună,acolo undeva în sufletul său...asta pentru
că fiecare poate să-şi analizeze critic propriile abateri de la cursul normal al vieţii...
La rândul meu,eu sunt conştientă de multele greşeli pe care le fac,greşeli cu gândul sau cu vorba,
cu gesturi sau mimică nepotrivită unor momente de viaţă,greşeli pe care le regret ani în şir,pe care
mă străduiesc să nu le repet...dar uneori se întâmplă ,instantaneu...parcă fără voia mea...
Şi totuşi,eu mă străduiesc să îndrept orice supărare,pe care nu am vrut să o provoc...dar,viaţa este
complicată...are înălţări şi căderi...atunci când nu le aştepti deloc,fără să ne ceară permisiunea...
Ca să rezistăm unei asemenea presiuni,ar trebui să uităm tot ce a fost rău în viaţa noastră,să pri-
vim totul realist...fără a folosi alcoolul...sau lacrimile...sau drogurile...sau proasta alegere a grupu-
lui de prieteni...şi..să uităm...
Eu,reuşesc mereu să ascund lacrimile in interiorul sufletului...unde plânsul strigă la vederea ne-
dreptăţilor,a neajunsurilor,a corupţiei,a distrugerilor din ţară,a sărăciei majorităţii populaţiei,a
lipsei vaccinurilor si medicamentelor....a egoismului unora care nu îşi văd decât propriile interese,
ceilalţi devenind ca şi inexistenţi pentru ei 😢
Unii se aruncă în patima jocurilor de noroc,a beţiei,a drogurilor,care le întunecă minţile nemaiţi-
nând cont de nimic şi de nimeni ceeace este îngrozitor,pentru că toată lumea vede,dar,nu iartă.Din
nefericire aceste vicii atrag şi prind în mrejele lor oameni de toate vârstele şi din păcate sunt foarte
mulţi dintre ei care ajung la autodistrugere...Cum s-ar zice,"fiecare pasăre pe limba ei piere"...
Aici trebuie trezită conştiinţa de sine,responsabilă cu apărarea eu-lui propriu...activarea tuturor
viselor,aspiraţiilor fiecăruia,pentru că nu există om,care să nu fi avut dorinţe de înălţare pe o
treaptă înaltă a existenţei personale.Există o multitudine de căi...de mijloace...de alegeri...pe care
le poate folosi fiecare,pentru vindecarea spiritului şi trupului său,dar să nu uite că ei sunt oameni
din Neamul oamenilor, puternici ,sortiţi să trăiască şi să muncească,pentru a se bucura de tot ce
este frumos si interesant pe această planetă albastră unică pentru noi toţi,singura care ne poate
adăposti,hrăni şi încânta cu grandioase,minunate şi feerice privelişti.Sunt convinsă că excursiile
în locurile pitoreşti,pline de legende misterioase,din ţara noastră,sau din altă parte,pot face ca,pâ nă şi cel mai trist şi pesimist dintre pământeni să uite toate necazurile şi să poată aprecia frumuse-
ţea vieţii...aşa cum ne este dată...o singură dată....😄😇
Undeva...la asfinţit,ca un soare mai mic....şi mult prea aproape...engmatica planetă NIBIRU...care se deplasează foarte repede,după cum se vede şi în fotografiile următoare.... |
Îmi permit să dau un sfat...NU luaţi aminte de vorbele găunoase ale mincinoşilor,clevetitorilor,ale
celor care,plini de ură împotriva vieţii,hulesc orice si pe oricine,nu au nici un scrupul atunci când aduc injurii revoltătoare la adresa oricui care nu este de acord cu gândurile lui imorale,insipide şi găunoase.
O îndatorire pe care o are fiecare de când se naşte,este supravieţuirea...Cum? Păstrându-ne sănătatea,fără excese de nici un fel,muncind oriunde ne pricepem,ajutând pe ceilalti...Astfel uităm
de problemele dureroase care ne macină gândurile,rezolvarea lor venind de cele mai multe ori de la sine....Şi aşa...vom fi fericiti până la adânci bătrâneţi...ca în basmele poporului român,pe care le amintesc iar,deoarece sunt încă multe de învăţat şi din aceste comori străvechi ale culturii noastre.
"În sufletul fiecarui om poate fi o imensitate,dar din momentul în care ai înţeles-o,eşti subjugat" citat de T.L.Maiorescu |
Eu cred că nimeni nu poate juca "ca la poker"viaţa altuia,cu toate că viaţa însăşi este ca un joc,unde uneori pierzi,uneori câştigi,dar nu ca la poker...ci după îţi"dictează"conştiinţa. |
Cerul este senin,presărat pe alocuri cu nori ciudaţi şi viu coloraţi....Astăzi,cerul a strălucit ,etalând cele ma frumoase combinaţii de culori,ca un desăvârşit pictor peisagist 😇 |
Admirând cerul,mă simt mai sănătoasă,mai bună,mai tânără,mai frumoasă,mai fericită.....mai puternică... |
Un crepuscul ireal!!!!!! |
In coltul din stânga,sus a apărut o entitate energetică...(sigur,nu este luna).... |
Un crepuscul....fantastic...!!!!! |
Ciudat...In această fotografie,a apărut pe cerul nopţii...o "virgulă"albă!!!!!! .....doar în fotografie...pentru că,altfel nu se observa nimic... |
...iar aici,ceeace a apărut nu este luna...ci doar,încă o"entitate energetică"!!!!!???? |
Imi cer scuze pentru că am postat multe fotografii cu asfintitul care m-a fascinat acum două seri
dar a fost captivant ...Am făcut zeci de fotografii şi mi-a fost greu să le aleg pe cele mai "cool"😎.
Acesta nu este un pamflet......ci o"colecţie"de gânduri....
Realizat şi postat de SÎRBU ELENA(alias ,Liana Elianas),
profesoară de matematică pensionară,din oraşul
Constanţa,Roumania.
Copyright - All Rights Reserved.
Copyright - Toate drepturile rezervate