https://elianasliana.blogspot.com(Gradinile Lianei-Elena SÎRBU ELENA)

miercuri, 12 decembrie 2012

TOAMNA 2012 pe ţărmul MĂRII NEGRE

TOAMNA PE ŢĂRMUL MĂRII NEGRE
Pentru mine,toamna a debutat cu mari probleme de sănătate....provocate de pe urma unui control medical de rutină,transformat de medicul ce trebuia să-şi facă datoria corect,......într-o mare durere si aproape o tragedie pentru familia mea,deztabilizându-ne financiar,pentru o lungă perioadă de timp.Am avut totuşi noroc,deoarece,la Bucureşti am ajuns,cu ajutorul nepoţilor,la un medic specialist,foarte bun,care lucrează la un spital renumit.Toată tevatura,a durat mai mult de o lună,
luând în consideraţie drumurile Constanta-Bucureşti-Târgovişte şi retur ...şi iar de la capăt..........
In tot acest timp,nu prea am avut timp şi nici dispoziţia necesară pentru a ne ocupa de grădini....
Şi totuşi.....când ne-am întors,din peregrinările pe la uşile spitalelor,....SURPRIZA...a fost totală.

De pe plaja de la MAMAIA,
lângă Constanţa,poţi ajunge
până în larg,la stabilopozi,pe această
pasarelă,construită peste apă

STABILOPOZII,loc de odihnă
pentru pescăruşi

Aceste poze le-am făcut,a doua zi,după întoarcerea de la
BUCUREŞTI....Era foarte cald,soarele încălzea nisipul
marea şi sufletele celor care ieşiseră la plimbare pe plajă

A doua zi,vântul a adus norii,a spulberat nisipul,
iar valurile mari,se spărgeau de
stabilopozii din larg.
Marea devenea din ce in ce,mai înfricoşătoare.....

Realizat şi postat de SÎRBU ELENA(alias ,Liana Elianas),
profesoară de matematică pensionară,din oraşul
Constanţa,Roumania.

Copyright - Toate drepturile rezervate

Toamna 2012 în Grădinile LIANEI ELENA( Partea I )

Crizanteme..................................A trecut toamna,cu mulţimea ei de flori cu parfum amărui de tufănele şi
gutui,mere,nuci şi struguri tămâioşi..

Cu ajutorul Irinei Ramona,
buna mea prietenă
specialistă în
floricultură am reuşit ca
şi în această toamnă.grădinile noastre să ne întâmpine cu frumoasele flori,pe care le vedeţi

Am considerat că orice alt comentariu este de prisos.......Sunt fericită că vă pot arăta aceste flori
minunate.Imi cer scuze bunilor mei cititori fideli care au avut răbdare până am reuşit să vă prezint crizantemele ce m-au aşteptat ,mai frumoase decât în alţi ani..................................
Am lipsit aproape o lună,timp în care am fost "în vizită",la mai multe spitale din Bucureşti,cu multe analize şi mulţi doctori......
Şi totuşi,cu toate că nu a plouat în acea perioadă,iar eu mă aşteptam să găsesc toate florile
ofilite,am avut o mare surpriză ......ce se poate vedea în imaginile de mai sus.
(Urmeaza Partea a II-a)
Realizat şi postat de Sîrbu Elena(Liana),profesoară de matematică,pensionară,din
Constanţa,ROUMANIA.

Realizat şi postat de SÎRBU ELENA(alias ,Liana Elianas),
profesoară de matematică pensionară,din oraşul
Constanţa,Roumania.

Copyright - Toate drepturile rezervate

marți, 27 noiembrie 2012

DESTINE RISIPITE -Partea a II-a

DESTINE RISIPITE ( 2)

Sfârşit de august....Zilele călduroase încă,treceau repede iar termenul la care cei doi bătrâni trebuiau să încaseze banii pe care-i depuseseră cu conştinciozitate

timp de doi ani,se apropia.Dobânzile mari pe care nu le ridicaseră niciodată,se adăugaseră în acel cont şi ei făceau deseori vizite la magazinele de mobilă,pentru a

alege,la momentul oportun,ceva modern,confortabil care să le încânte bătrâneţile.Iată-i pe bătrânii pensio-
nari,însoţiţi de copii şi nepoţi,urcând veseli,treptele clădirii unde-şi avea sediul firma ce organizase,cu acte în regulă,cu toate asigurările la zi,activitatea fructuoa-
să,cu filiere(aşa îşi făceau reclamă)în marile capitale ale lumii.Pe măsură ce înaintau pe culoarul întunecat pe care nu se auzea nici un foşnet(şi care de fiecare dată când veniseră,era plin de lumini strălucitoare şi de oameni aşteptând cu nerăbdare la uşa dincolo de care sperau să găsească ElDorado mult visat şi dorit de cei mai mulţi)paşii lor deveneau tot mai şovăielnici,
inimile lor începură să se zbată dezordonat.aducându-i
parcă în pragul nebuniei.Sumbra bănuială ,care încolţi-
se la vederea holului întunecat,se transformă în certi-
dine,când se pomeniră împingând în neştire,lovind cu
pumnii şi picioarele în uşa masivă din metal,dincolo de
care nu era ...nimeni! Certitudinea că au fost prinşi în
plasa unei"inginerii financiare de excrocherie,în stil pi-
ramidal"îşi făcu loc imediat în minţile tuturor celor prezenţi.Ca la o comandă,au început să plângă în ho-
hote isterice,fiind conştienţi că toate planurile lor privind achitarea ultimei rate la garsoniera se năruiseră,şi achitarea ratelor la împrumuturile,pe care le făcuseră la bănci,copiii lor,garantând cu apartamen-
tul fiului mai mic,era imposibil de realizat...................
A doua zi.necazurile s-au amplificat,deoarece nefiind în stare,să plătească ultima rată,au rămas fără locuin-
ţe,atât cei bătrâni,cât şi familia lui Ilie,cel mai mic dintre băieţi,acesta,găsind o rezolvare,mutându-se cu soţia şi cei doi copii,în apartamentul cu două camere,
unde locuiau socrii săi,care nu s-au îndurat ca cei doi nepoţei mititei să rămână pe drumuri.Au făcut consiliu de familie şi au hotărât ca părinţii lor să locuiască în
casa lui Ion,fiul cel mare,care era mai înstărit,dar se
prinsese şi el în"jocul nesăbuit de-a îmbogăţirea rapi-
dă",în care îl atrăsese Ilie.Cu bruma de bani ce au adu-
nat din vânzarea maşinilor,au cumpărat un loc de casă,undeva destul de departe de o localitate rurală ce
se înşira de-a lungul unei şosele naţionale.Ilie,fiind meseriaş priceput,a lucrat zi şi noapte pentru a aduna banii necesari construcţiei casei,pe terenul cumpărat.
Cu chiu,cu vai,au reuşit să ridice casa la roşu,aşa cum este şi în ziua de azi...Nu au reuşit să o termine,iar în
toată această perioadă,cei doi bătrâni,nemaiavând de-
cât o bocceluţă cu câteva haine,s-au mutat de colo ,colo pe la prieteni sau rude milostive,întrucât,fiica lui
Ion,pe care o crescuseră cu drag,o îngrijiseră până
absolvise gimnaziul,a considerat că se împiedică de ei prin casă,la baie sau la bucătărie şi o deranjează pre-
zenţa lor,atunci când îi vin prietenii în vizită...............
Acum,după ce au stat câte o zi-două,sau o săptămână,
pe la toţi cei care s-au milostivit de ei.....nu mai au un-
de să se ducă.....Îi mai găseşti uneori,în gară,strânşi
unul în altul sau,cu lacrimi în ochi,abia târându-şi pi-
cioarele.către o bancă în parc......Dacă îi întâlniţi,spu-
neţi-le o vorbă bună,sau,îndrumaţi-i cum să ajungă la
un centru de ocrotire al bătrânilor.....

Realizat si postat de SÎRBU ELENA,profesoară de matematică,pensionară din CONSTANŢA ,ROUMANIA

Realizat şi postat de SÎRBU ELENA(alias ,Liana Elianas),
profesoară de matematică pensionară,din oraşul
Constanţa,Roumania.

Copyright - Toate drepturile rezervate

vineri, 9 noiembrie 2012

DESTINE RISIPITE(PARTEA I)

DESTINE RISIPITE (1)

El şi ea.....Doi tineri frumoşi,entuziaşti,dornici să se realizeze în viaţă.....S-au întâlnit,s-au plăcut şi au întemeiat o familie frumoasă.Au muncit mult,cu drag,pentru cei doi copii care au apărut repejor,unul după altul,cărora le-au oferit toate condiţiile

necesare,unui trai decent.Şi-au cumpărat o casă şi s-au bucurat

atunci când băieţii lor au absolvit cursurile universitare pe care le-au ales,fiind repartizaţi apoi în importante locuri de muncă.
O dată cu apariţia primilor nepoţi,eroii principali ai acestei po-vestiri au devenit cei mai entuziaşti bunici,contribuind"cu trup şi suflet"la creşterea si educarea acestora.

Intemeindu-şi o familie,fiecare dintre cei doi fii şi-au cumpărat
fiecare câte o locuinţă,amenajând-o confortabil şi modern.
Până aici ,totul a fost idilic,toţi trăind o viaţă activă,bucurându-se de o sănătate bună şi de realizări în toate acţiunile întreprinse
de fiecare dintre ei.Toate....până într-o zi...când,fiul cel mic,le-a
prezentat,părinţilor şi fratelui mai mare,o ofertă de afacere,care părea ,la prima vedere,tentantă,fără riscuri de a pierde sumele de bani ce aveau să fie investite.Au început să depună lunar,sume foarte, foarte mari,fiind încântaţi de dobânzile enorme ce le primeau lună de lună.Căpătând încredere,au investit în continuare sume din ce în ce mai mari,depunând si banii obţinuţi din dobânzi,până când,au hotărât să vândă casa cea veche a părinţilor,să depună o sumă consistentă,urmând,ca după o lună,
să primească însutit,bani,ce le-ar fi permis să trăiască liniştiţi,pâ-
nă la adânci bătrâneţe.

După vânzarea casei,bătrânii locuiau,pe rând,lună de lună,o dată la fiul cel mare,iar luna următoare la fiul cel mic,sperând că se vor muta în curând,în noua şi spaţioasa garsonieră,pentru care,
deja depuseseră câteva zeci de mii de euro.Aşteptau cu nerăbdare,finalizarea afacerii.în urma căreia,urmau să locuiască în apropierea caselor celor doi fii.

Va urma......................................
Realizat şi postat de Sîrbu Elena,profesoară de matematică,,pensionară din CONSTANŢA,ROUMANIA

Realizat şi postat de SÎRBU ELENA(alias ,Liana Elianas),
profesoară de matematică pensionară,din oraşul
Constanţa,Roumania.

Copyright - All Rights Reserved.
Copyright - Toate drepturile rezervate

joi, 1 noiembrie 2012

FĂRĂ MILĂ

FĂRĂ MILĂ

În fiecare primăvară mă străduiesc să plantez flori şi pe domeniul public din faţa curţii de la Lumina.Curăţ pământul de uscături şi de tot ce aduce vântul sau mâinile trecătorilor,şi răsădesc

plante pe care le iau din grădina casei mele.Din acel moment,se declanşează"o urmărire"-gen,şoarecele şi pisica....Adică,cei care trec pe acolo se asigură că nu-i vede nimeni,şi FĂRĂ MI-

LĂ,iau răsaduri abia puse în pământ,ţinând cont de"o zicală",cum că o floare nu creşte bine,

decât dacă este luată fără permisiunea proprietarului.În acel moment,proprietarul,adică eu,îmi încarc negativ Karma,proferând în gând,sau cu voce tare,"diverse cuvinte"cu multiple înţelesuri!

Hahaha!!!!Acum,râd,dar,în acele situaţii,mi se pune"nodul"în gât de necaz...Unii ar spune:"Pen-

tru o floare?????!!!!!!!Ei,da!Pentru o floare,"FĂRĂ MILĂ"!

Vi s-a întâmplat,uneori,ca mergând pe stradă,în cale să vă apară un om trist,cu o figură bănuitoa-

re,înnegurat de gânduri care îl fac nesigur,determinându-l să-i considere pe toţi trecătorii,drept cei mai înverşunaţi duşmani ai lui,din care faceţi şi voi parte,FĂRĂ MILĂ!?????!!!!!

Vi s-a întâmplat vreodată,ca prietenii cei mai buni,(cel puţin aşa îi considerai până atunci),să

te"vorbească de rău",atunci când tu consideri că nu ai făcut nici măcar un gest,nu ai scos o vorbă

"grea"care să supere.sau să nedreptăţească pe cineva,nu ai jignit,nu ai blestemat,nu ai cauzat

daune nimănui......Şi totuşi,acei aşa zis"prieteni"să te năucească cu răutatea lor,FĂRĂ MILĂ....

Oare,nu trebuie să ne gândim că timpul,este deocamdată!ireversibil.....Nimic nu va fi,din ceeace a

fost....!!!!Oare ,toate aceste refulări de "FĂRĂ MILĂ",nu ne va grăbi sfârşitul într-un mod bicisnic,FĂRĂ MILĂ !

Oare de ce există oameni FĂRĂ MILĂ,care provoacă rău,doar din dorinţa de a-şi demonstra supremaţia,FĂRĂ MILĂ !!!!!Oare cum stau ei cu KARMA??????!!!!

Realizat şi postat de SÎRBU ELENA,profesoară de matematică,pensionară,din CONSTANŢA,ROUMANIA.

Realizat şi postat de SÎRBU ELENA(alias ,Liana Elianas),
profesoară de matematică pensionară,din oraşul
Constanţa,Roumania.

Copyright - Toate drepturile rezervate

joi, 25 octombrie 2012

VESTE BUNA

Floarea norocului

ÎN CELE DIN URMĂ::::O VESTE BUNĂ

Nu pot ca să nu destăinui ce am constatat în ultima vreme....şi am trecut-o la capitolul VEŞTI BUNE!
Tot mai mulţi dintre elevi,indiferent de vârstă,au ÎNCEPUT să
ÎNVEŢE!!!!!!!!Doamne ţine-i aşa!!!!!!Am scris cu litere mari,ca să dau importanţa cuvenită acestui apreciabil"eveniment pentru neam şi pentru ţară!"Nu glumesc,este o realitate...este un"eveni-
ment"de la aşa zisa revoluţie din dec'89,încoace!!!!!!
Am întâlnit în aceste luni de toamnă,elevi din clasele primare,
gimnaziale şi de la liceu din mai multe localităţi, preocupaţi să se pregătească cu adevărat pentru lecţii,hotărâţi să arate tuturor că generaţia aceasta poate reprezenta un viitor pentru România.
M-au impresionat elevii de 8-9 ani,dornici să citească! Ei!!!!Au
revenit în simţiri"puişorii românilor"!!!!Citesc poveşti,reviste de ştiinţă,de istorie!!!!!!Îţi povestesc cu entuziasm ce au mai aflat din miraculoasele cărţi de poveşti şi basme,din emisiunile Tv care
le îmbogăţesc mintea şi spiritul!Participă la concursuri la care se străduie să dovedească buna lor ştiinţă de carte!Sunt convinsă că
ei vor crea noi perspective pentru neamul românesc.Eu sper ca

aceşti copii să ajungă mari specialişti în domeniile necesare dezvoltării unei naţiuni,a unei noi structuri economice......
Lipsa unor oameni bine pregătiţi se simte în toate domeniile,în
medicină,în învăţământ,în construcţii......ar trebui să enumăr tot ce era înainte şi nu mai este....Dar,aproape că nu mai este nimic!
Unde au fost românii când fabrici utilate modern,au fost vândute pe nimica ,dezmembrate,topite, sau mutate care încotro...la şmecheri,în buzunare,în căsoaie mari,urâte si nefolositoare...sau în alte ţări unde funcţionează la capacitate maximă?

Toamna îşi colorează ambientul după bunul ei plac !

Unde au fost românii,atunci când au fost încălcate drepturile pe care le aveau şi erau hotărâte
de CONSTITUŢIA ROMÂNIEI ?????????

Realizat şi postat de SÎRBU ELENA,profesoară de matematică,pensionară din CONSTANŢA,ROUMANIA

Realizat şi postat de SÎRBU ELENA(alias ,Liana Elianas),
profesoară de matematică pensionară,din oraşul
Constanţa,Roumania.

luni, 15 octombrie 2012

DRUMURI

Drumuri de acasă la locul de muncă,apoi la piaţă,la mall,înapoi
...acasă.Dacă te respecţi,mai mergi şi la stilist,la croitor,la un spectacol la teatru,la operă,la un concert simfonic,sau la orice show care te atrage,care te binedispune,care te face să uiţi părţile urâte ale vieţii...Dar,dacă te respecţi cu adevărat,atunci cele mai frumoase drumuri sunt excursiile..la munte,la mare,la sat,oriunde în ţară,sau...în alte ţări,să vezi locuri noi,să cunoşti oameni noi,să te bucuri şi să-ţi umpli inima şi sufletul de peisaje încântătoare,de legende miraculoase,de persoane care te uimesc cu calităţile lor nobile şi nepreţuite,gata să te ajute în momentele când ai crezut că eşti părăsit de soartă şi de prieteni.

Dar,sunt şi drumuri mai puţin plăcute.....cele care le faci silit de suferinţele trupului,,,,drumuri pe la porţile spitalelor sau pe la uşile medicilor.Urmează aşteptările............te aliniezi cozilor care parcă sunt un blestem al acestui neam.Aici,la cozile lungi,o mulţime de oameni suferinzi,având o paloare specifică bolnavilor incurabili.....Doar suntem pe culoarul ONCOLOGIE.......Imi vine să plâng când văd numeroşi copii,tineri de 15-25ani,oameni între 30-50ani.Încep să mă consider o favorizată a soartei.....Eu am împlinit 63,am învăţat multe,am văzut multe,am avut şi bucurii şi decepţii,am muncit,am avut realizări,am citit mult.....Dar ei???!!!

Singura durere care mă mai mistuie acum ,este cea sufletească.....

Cum este posibil,ca oameni tineri,adolescenţi şi copii să treacă prin asemenea suferinţe!!!Îmi înghit lacrimile şi încerc să găsesc
o motivaţie a îmbolnăvirii lor..Stress,lipsa unei hrane adecvate,
curate,fără E-uri,sau,poate,o copilărie nefericită...Timpul acolo trece foarte greu......De câte ori se deschide o uşă,toţi ridică ochii plini de speranţă,încercând să zâmbească timid,să demonstreze că ei ŞTIU,că s-au luat la"trântă"cu viaţa,că nu şi-au pierdut spe-
ranţa,că au multe planuri pentru viitor...Însă,când pronunţă cu-
vântul"VIITOR"li se înnegurează faţa,iar plânsul li se opreşte în gât,parcă sugrumându-i.....
Plantele din curtea spitalului se străduiesc să aline suferinţele
celor a căror speranţă depinde de capacitatea doctorilor şi nu în
ultimul rând, de DIVINITATE !