DESPRE TIGANI

Adăugaţi o legendă                                  ARBORELE  DE MATASE -ALBITIA    -Am cautat cativa ani un copacel de albitia,iar cand am gasit,am plantat doi in fata casei din Lumina,unul langa fantana,iar in gradina din Oituz,am plantat pe cel mai mic.Acum,toti patru sunt infloriti si ne incanta cu parfumul acestor flori.

Am copilarit intr-un cartier central al orasului Constanta  unde locuiau si cateva familii de tigani foarte diferite ca mod de trai,comportament si dorinta de emancipare.Foarte aproape de noi  locuia familia unui lautar vestit,ce canta la vioara si era membru al renumitului Ansamblu de muzica si dansuri populare dobrogene,"Brauletul".Acest lautar,era intotdeuna imbracat cu eleganta,avea camasi foarte albe si mereu apretate,cu butoni aurii la maneci.Cei trei copii  pe care -i avea ,au fost aprig supravegheati de sotia lui,sa  invete bine,sa nu lipseasca de la scoala,sa fie foarte curati si bine ingrijiti,sa nu intre in conflict cu alti copii din cartier .Am intrat de cateva ori in casa lor ,ca sa le duc "imparteala de MOSI",fiind trimisa de milostiva mea mama ,care tinea aceste obiceiuri (Mosii de vara-sarbatoare populara dedicata mortilor).Si acum mi-aduc aminte de mirosul de levantica  si mere coapte  ce se raspandea in toata casa ,curata si frumos aranjata cu mileuri de macrame lucrate si scrobite  de ''madam`Mache".Cei doi baieti  ai lor au urmat cursurile Scolii  de muzica din Constanta.Unul din ei,cel mai mic,a ajuns mare cantaret de jazz intr-un bar din Germania,iar celalalt a fost membru al fanfarei militare a  Institutului de Marina  din Constanta pana s-a pensionat. Fata lor ,foarte frumoasa,a facut o scoala postliceala si s-a casatorit cu un inginer roman.Inainte de a relata care au fost relatiile dintre ei si ceilalti locuitori ai cartierului,doresc sa prezint care este denumirea acestei populatii nomade  in diferite tari ale Europei sau de altundeva...In germana:ZIGEUNER;In engleza:GYPSY;In franceza:GITAN;In catalana:GITANO;In maghiara:CIGANI;In bulgara :цигански(scris in litere chirilice se citeste tiganschi);In turca:Çingene;In  albaneza:cigan;la fel si in poloneza  ...si exemplele pot continua.Se ridica ,ca un munte,intrebarea:Cui foloseste si de ce s-a acceptat revendicarea nesabuita,pe ce considerente istorice,lingvistice sau mai stiu eu ce...ca denumirea lor sa fie schimbata in romi cu unu,doi,trei sau mai multi de r?????Raspuns:Ca sa fim confundati cu ei,contopiti,sa ni se stearga neamul...Atunci daca ai nostri conducatori de dupa revolutie au inchis ochii si urechile si au fost de acord cu aceasta aberatie,ce au facut istoricii,intelectualii,academicienii,oamenii de rand??????????????NIMIC!!!!!!!!!!!!Inca nu e prea tarziu...........Din negurile istoriei consemnate ,sau nu, se stie ca tiganii au fost un popor nomad,vesel,caruia i-a placut si inca -i mai place sa colinde sa vada locuri noi.. sa fure cai si sa detina aceste animale pe care ,unii,le  maltrateaza cu o mare cruzime,batandu-i fara mila si tinandu-i nemancati ,folosindu-i pentru tractiunea unor poveri pe care cu greu le pot suporta....Nu aveau carti de identitate....Nu aveau nici o adresa exacta unde puteau fi localizati.....Ca meserii erau renumiti lingurari,ursari,potcovari,faurari,lautari....,iar femeile se ocupau cu  ghicitul(  mai mult , mai putin sau deloc)in palma ,cu spoitul tacamurilor si  tavalelor de arama, si cositor....Dupa al doilea razboi mondial,ei au fost surprinsi in diferite tari ale Europei nemaireusind sa colinde cum erau obisnuiti, fara sanctionari din partea granicerilor;Astfel fiecare stat a incercat sa faca un recensamant si sa fixeze cat de cat aceste satre conduse dupa legi proprii(STABOR), de cate un bulibasa .De ce mijloacele mass-media din tara noastra  nu au comentat ,nu s-au revoltat ci, au  lasat sa ne cotropeasca cu aceeasi politica a pasilor marunti,insasi originea neamului nostru.Poporul nostru   s-a dovedit inca o data bun crestin..."poftind la masa toti  drumetii flamanzi"...gandind ca e loc pentru fiecare pe acest pamant....ceea ce este perfect adevarat!!!!!!!!!!Sunt intrebari pe care fiecare roman cu bun simt si le pune  din pacate ,doar in gand,sau la cate o coada la care au ajuns milogi sa astepte un Kg de zahar,orez,sau ulei.....(infestate cu cine stie ce boli,virusi...ca sa ne mai imputineze....ca suntem cam multi pensionari.....Deci,trebuie sa ne cam rarim,sa murim sau altceva......ca sa salvam GLOBUL de dezastre,de foamete...deoarece  noi romanii mancam cam mult ,suntem cam multi si avem o tara prea mare..si trebuie sa mai dam si altora....care revendica niste drepturi pe care nu le au....Sa mai citeasca propria istorie,scrierile    lui ANONYMUS.....sa studieze arhive,dar....NU VOR ADEVARUL...ei doresc si poftesc la "blidul altuia" ca e mai plin si are bucate mai alese si mai muncite.Nu am vorbit deloc despre ceilalti vecini  tigani pe care i-am avut in Constanta.Erau murdari,se certau si se bateau des si sangeros,furau si ,nu munceau decat ocazional .Si,totusi,dintre copiii acestei familii,a iesit in evidenta cel mai mic,care a mers frecvent la scoala,a invatat si a ajuns sa absolve cursurile unei Scoli de meserii...Fiind un bun meserias,priceput la constructii  si la tamplarie,  a  transformat  casa,reusind s-o curete,s-o renoveze si s-o mobileze incat este de nerecunoscut.Fratii lui mai mari nu au reusit sa se integreze nici la scoala nici la munca, au ajuns infractori si au facut ani grei de temnita pentru  dese incalcari ale legii.Am numeroase exemple concrete cu familii de tigani care au inteles ca trebuie sa-si trimita copiii la scoli,sa-i educe ca sa invete o meserie,dar sunt mai numeroase cele care isi casatoresc copiii la 8-10-12-13 ani,neoferindu-le o sansa de emancipare,traind la limita subzistentei ,facand o droaie de copii pe care -i trimite la cersit sau la furat,intretinandu-se din banii pe care-i primesc lunar  ca alocatie pentru fiecare dintre ei .Dupa al doilea razboi mondial,Conducerea de partid si de stat a hotarat ,printre altele, confiscarea averilor si a aurului pe care il detineau diverse persoane......Cele mai mari cantitati au fost luate de la tigani.....Se ridica intrebarea:DE UNDE AVEAU???daca ei au fost robi pe marile mosii ale romanilor ,fiind eliberati datorita lui M.Kogalniceanu si a altor romani de suflet.....!!!!!!!Cu ce si-au construit celebrele "palate cu turnulete",daca unii nu muncesc nici acum,insa primesc diverse ajutoare in bani  de la Consiliile populare si mancare calda de la cantinele pentru saraci ,pe care  unii dintre ei  o dau  la porcii pe care-i cresc sau la oamenii care le muncesc in ograda.
Nu trebuie sa-i uitam pe tiganii care au reusit in viata mai bine decat un "occidental" scolit , bine pregatit si educat de familie si societate.Atunci cand,familiile de rrr..omi se ocupa de copiii lor,si-i trimit la scoala, sau cand chiar cei mici,doresc cu ardoare sa arate ca sunt deosebiti de toti ceilalti ,apar geniile in muzica...Ion Voicu,Damian Draghici,cea mai mare orchestra formata din tigani "Budapest Gypsy  Symphony  Orchestra"(Orchestra cu 100 de capete...pentru ca are 100 de violonisti),Stefan Banica -senior,Adrian -minune,Stefan Mihalache(trupa Connect-R),Sile Dinicu,Aura Urziceanu,Johny Raducanu......lista este prea lunga...sa nu se supere cineva ca nu i-am scris pe toti,dar cu acesti mari artisti ,fotbalisti,profesori,juristi...etc...    te mandresti ca ai fost sau esti contemporan !


PS(foarte important !) TOATE  FOTOGRAFIILE  DE PE  ACEST  BLOG,SUNT  REALIZATE   DE  MINE, ÎN 
GRADINA PROPRIE  ŞI  SUNT  PROTEJATE  DE DREPTUL  INCONTESTABIL  DE  PROPRIETATE  .

Realizat şi postat de SÎRBU ELENA(alias ,Liana Elianas),
profesoară de matematică pensionară,din oraşul
Constanţa,Roumania.

Copyright - All Rights Reserved.

Copyright - Toate drepturile rezervate 

"PRIETENA DIN COPILARIE"

Clematitele si trandafirasii din spatele crinilor
si-au scuturat petalele,dar la primavara,vor inflori  iar !

 CRINII MARI REGALI ALBI..au cupa florara de 2-3 ori mai mare decat a celor obisnuiti,iar parfumul lor este mult mai puternic si se raspandeste pe o arie mare.....CRINUL ROZ,este superb,parfumul sau inmiresmeaza toata gradina......................................................................CRINUL ROSU-AMARILIS,este imens,iar tija sa florala are 5-6 flori incantatoare.Acestia sunt ultimii crini care au inflorit recent in gradina noastra .

"PRIETENA  "  DIN
COPILARIE.....

Adăugaţi o legendă

Cartierul in care am copilarit,cartier central al Constantei,cu case construite inainte de al doilea razboi mondial, nu a suferit   schimbari considerabile:s-au asfaltat strazile,care erau pietruite,unele cu granit,care nu se strica nici la ploaie,nici la temperaturile mari ale  verilor caniculare,nici la gerurile uscate ale iernilor;fatadele  unor case s-au renovat,prea putine s-au demolat lasand locul unor constructii noi,realizate in limita spatiului mic avut la dispozitia constructorilor.Cu aceste mici transformari,cartierul si-a pastrat aerul patriarhal  inmiresmat primavara de parfumul florilor de tei si  de salcam, cu strazile presarate cu matisori de plopi sau de castane cazute...Aveam  multi prieteni de joaca,cu care in serile lungi de vara,ne adunam in jurul unui felinar si povesteam vrute si nevrute,  redam pe scurt continutul unor carti de aventuri,de literatura.. ...foarte cautate si pretuite pe vremea aceea....relatam intamplari petrecute in taberele pentru copii ....Printre acesti 25-30 copii ,era fetita unor vecini, Marioana, mai mare cu un an  decat mine ,care se straduia sa fie ,sa arate si sa se situeze pe o pozitie superioara celorlalti  din grup!Anii au trecut incredibil de repede,reusitele noastre  la examenele care au urmat, s-au dovedit de neegalat cu nereusitele" prietenei" Marioana.Am aflat ,apoi ca reusise,in cele din urma sa se califice ca  asistenta medicala.M-am intalnit cu ea ,intr-o vara ,acum cativa ani,in Tomis Nord,unde locuiam dupa casatoria cu Tomita,asa cum il alinta rudele(sau,cum il alint eu,"Toma necredinciosul").Ca sa nu stam in strada si sa povestim "amintiri din copilarie",am invitat-o (maaare greseala,caci apoi se autoinvita in fiecare duminica,la ora pranzului..) in "al noulea cer"-etajul 9-ca sa se mai racoreasca cu o inghetata si un compot rece,pe care le preparasem cu o seara inainte si asteptau  in frigider primul prilej sa ne bucuram de gustul lor de vanilie , ciocolata si alune.La toate vizitele neanuntate  care au urmat,manca tooot +supliment,dar nu uita sa precizeze ca ea gateste mai bine,mancarurile ei au un gust deosebit si ca mai am multe de invatat ca sa ajung la performantele ei culinare. Nu uita  sa ne critice ca nu am fost in stare sa ne facem si noi o casa,ea reusind sa cumpere o garsoniera intr-o casa veche din peninsula,pe malul marii.Asta pana intr-o duminica,cand "Toma necredinciosul"a ajuns la limita rabdarii si a propus ca  peste o saptamana , sa  ne pregateasca dumneaei ,la ea acasa,din specialitatile proprii  cu care se lauda.La auzul acestei propuneri,culoarea obrajilor ei a luat o tenta purpurie-vinetie!!!Nu a avut " loc de intors" si ne-a anuntat ,cu un firicel de glas ce abia se auzea din varful buzelor,ca ne va pregati o PIZZA,cum n-am mai vazut si n-am mai mancat!!!!Duminica,ne-am pregatit,ne-am imbracat frumos ,am cumparat un buchet de flori si o cutie de jeleuri,stiind din copilarie ca-i placeau foarte mult.Am plecat cu o ora mai devreme,ca sa avem timp sa gasim adresa la care se mutase dupa absolvirea facultatii si unde locuia singura, de aproape 20 ani.Am gasit stradela Vantului,care imi amintea de strazile lungi,intortocheate si foarte inguste, din filmele vechi de "capa si spada".Este una din strazile interesante ale orasului Constanta.Patrunzand acolo,parca esti aruncat in trecutul foarte indepartat....parca este o trecere in alta lume...rupta de realitatea cotidiana.In cele din urma am gasit si casa stra-straveche cu iz de mucegai si alge marine,cu o scara ce ducea parca nicaieri,intoarsa intr-o forma de surub ,astfel incat ,urcand-o,nu vedeai decat 3 trepte,nestiind ce te asteapta la a patra treapta.Era intuneric bezna (in miezul zilei) pe acea scara si noi bijbaiam cu o mana pe peretii, parca circulari ai unei fantani,si cu cealalta stransi unul de celalalt,gandind la aratari fantastice, cu aparitii neortodoxe  si halucinante  in tenebrele in care patrundeam pas cu pas,regretand amarnic hotararea de a curma laudarosenia "amicei mele din copilarie"!Cand ne pierdusem orice speranta de a ajunge undeva...cumva... candva...a aparut" luminita de la capatul tunelului",adica o raza de lumina ingusta de o miime de milimetru care se strecura chinuit printr-un spatiu ramas liber intre usa si tocul care o sustinea.Am batut grabiti la usa,uitandu-ne cu groaza la neantul pe care -l lasasem in urma si din care nu se deslusea nici macar o umbra.Usa s-a deschis putin si printr-o crapatura miiica ,am zarit-o...era cu capul  incarcat  de bigudiuri,pe care insirase pletele lipicioase si albite de ani si de multele nereusite pe care le avusese in viata; era infasurata intr-un halat de "zanana" ,soios.( Zananaua era un material lucios,foarte inflorat,din care,femeile cu pretentii,isi faceau halate elegante cu care se imbracau atunci cand asteptau musafiri simandicosi.Am remarcat  acum ca acest material se foloseste de catre unele tinere sau varstnice,pentru confectionarea rochiilor de seara,pentru cluburi sau alte sindrofii.HaHaHa!!!! Vorba latinului:De gustibus et coloribus,  non disputandum!!!)A urmat un strigat de surpriza neplacuta si apoi usa trantindu-se cu violenta,oprind pentru un scurt moment emanatiile de ulei ars si ranced,miros de naftalina in combinatie cu apa de colonie ieftina si ulei de nuca cu care se dadeau baietii ca sa le luceasca freza!!!Am inceput sa bubuim disperati in usa,ea protestand ca nu e pregatita inca,pentru ca am sosit mai devreme decat trebuia.In cele din urma  a descuiat usa ,in fata ochilor nostri   desfasurandu-se o imagine de cosmar,lucruri intime amestecate cu prosoape de bucatarie,ciorapi,mucuri de tigara,gandaci care forfaiau nestingheriti....Am ramas impietriti in pragul usii....Profitand de acest blocaj in care ma aflam,nemaireusind sa fac macar  un pas,sotul meu ,s-a scuzat spunand ca trebuie sa plece deoarece avea de solutionat o problema urgenta care se ivise la servici!!!!Si....a plecat rapid,nemaiasteptand reactia mea, lasandu-ma singura,la grea incercare ,mai mult rostogolindu-se pe scari de teama  sa nu-l chem inapoi.....Intre timp,Marioana,isi desfacuse bigudiurile,ca sa arate bine,dar...eu inca ramasesem in pragul usii,neindraznind sa-l trec....chinuindu-mi creerul,doar-doar voi gasi si eu o scuza ca sa pot pleca....gândindu-mă ca sotul meu,va gasi totuşi o metoda să mă salveze....Cu o voce  mieroasa,
dumneaei,ma invita cu gesturi largi,sa intru,sa iau loc pe canapeaua  a carei tapiserie nu se vedea,din cauza rufelor aruncate vraiste....A dat la o parte cateva din ele si asa am reusit sa zăresc lucind ,un strat  de  murdarie unsuros care m-a impiedicat sa vad culoarea tapiseriei......M-am asezat cu frica,pe o muchie ,stand in echilibru precar si gandind cu poticneli cum sa ies din aceasta situatie  care -mi facea rau...Stomacul se revolta amenintator(noroc ca nu mancasem nimic,pentru ca ma pregatisem sa-i fac mare paguba prin mancarurile alese, pe care spunea ca le prepara pentru noi...).Vesela,mi-a asezat pe un taburet,o farfurie de o curatenie indoielnica,iar din cuptor,a scos triumfatoare o tava cu PIZZA (asa vroia dumneaei s-o numeasca)si  a asezat-o pe aragaz pe care circulau in " pas de voie",pe orizontala,verticala , crucis si curmezis,mai multe generatii de carcalaci.Mi-a taiat o portie mare din continutul tavii,care s-a revarsat peste marginile farfuriei asezate pe taburet  ,pe care l-a impins cu piciorul spre  mine .Au urmat cele mai groaznice suplicii pentru mine,straduindu-ma sa iau cateva faramele,cu grija,din mijlocul bucatii care mi se parea mare cat un hectar..Din cand in cand,ma indemna duios": "-Hai de mananca!Asa-i ca este buna? Mananca tot,ca sa-ti mai dau o portie!"Credeam ca ceva mai rau nu mi se poate intampla vreodata!Dar...a sunat telefonul..era sotul meu care dorea sa ma anunte ca pleaca in control in unitatile agricole din judet si trebuie  obligatoriu ,sa merg cu el deoarece va trece si prin Movilita si  astfel am prilejul sa-mi vad rudele.M-am ridicat precipitat,rugand-o pe Marioana sa-mi puna la pachet bucata de pizza deoarece o voi manca pe drum.Bucuroasa ca ramane  asa de repede  fara musafira,mi-a facut un pachet in care mi-a pus jumatate din ce era in tava,si mi-a infasurat-o intr-un ziar vechi pe care l-a recuperat din maldarul de pe canapea.Am plecat... Din acea zi ,nu am mai vazut-o pe amica mea,ea neindraznind sa se mai  autoinvite  pe la noi,si nici eu nu m-am grabit s-o mai caut!Mult timp dupa aceasta veritabila aventura,stomacul meu se zbuciuma turbulent ,doar daca auzeam cuvantul pizza.Norocul meu a fost ca timpul le rezolva pe toate si, am inceput sa mananc iar delicioasa PIZZA facuta de maestrii nostri de la diverse PIZZARII.

  Realizat şi postat de SÎRBU ELENA(alias ,Liana Elianas),

profesoară de matematică pensionară,din oraşul
Constanţa,Roumania.

Copyright - All Rights Reserved.

Copyright - Toate drepturile rezervate 

     


PS).Am fost nevoita sa fac aceste precizari,deoarece ,peste noapte,s-au nascut o multime de ...Sirbu Elena,cu locatii din ce in ce mai neobisnuite...nu numai in tara ,sau in Europa,ci si pe alte continente.(unele au chiar avatarul meu ce reprezinta o floare din gradina noastra)
    

                               
     PRECIZEZ:  -TOATE    FLORILE  CARE   SUNT  POSTATE IN ACEST BLOG,SUNT  FOTOGRAFIATE  DE  MINE SI IMI REZERV DREPT DE PROPRIETATE     INCONTESTABIL.
     -TOATE  FLORILE  ALE  CAROR FOTOGRAFII  LE VEDETI  SUNT  DIN  GRADINILE  PROPRII. 

STRACHINA CU NAPOLEONI

PORTULACA

 PORTULACA - se mai numesc flori de piatra pentru ca ele pot creste si intr-un pamant sarac,plin de pietre.Am reusit sa cultiv la Lumina si aceste flori!

Dupa cum v-am povestit intr-o postare anterioara,strabunicii mei,au reusit sa fuga din Ardeal  in Dobrogea luand cu ei copiii,cateva lucruri  si...o strachina cu napoleoni!!!................Dupa postarea articolului,multi m-au intrebat:"Unde este strachina??????????Unde sunt napoleonii??????.........Nu m-a surprins deloc aceasta intrebare,deoarece ,seara, cand ne adunam in jurul bunicii,o rugam sa ne povesteasca ceva....Bunica ,nu se lasa rugata de doua ori...Ne privea bland, cu ochii ei albastrii,mari si mai intai,ne cerea sa spalam vasele,sa facem curat,sa aducem saltele  si pernele umplute cu puf  in jurul semineului,in care agata de un carlig,un ceaun plin cu lapte proaspat muls de la vacutele ei.....Si incepea povestea....despre neamuri  si locuri de demult,despre  insecte si flori,despre datini si obiceiuri stramosesti...De indata ce termina o poveste,noi  incepeam cu  un potop de intrebari.....iar,una din ele,se referea si la strachina cu galbeni,de care auzisem.... ca era tinuta pe o grinda  a salii unde se intrunea familia ,pentru a servi masa si a organiza treburile din ziua respectiva..Bunica,ne privea pe rand,parca cercetandu-ne chipurile luminate de flacarile focului si incerca sa ne certe in gluma,numindu-ne"Ochi alghi"(adica ochi deschisi la culoare.....multi dintre noi avand ochi de o culoare incerta care se modifica in functie de vremea insorita sau ploioasa...cand verzi,cand albastrii..,cand verzi cu picatele albastre si gri,sau cum spunea bunica..."culoarea vantului turbat."...)Cum v-am mai povestit,bunicii mei erau oameni gospodari,si milosi.Daca vreun drumet poposea seara in sat,neexistand nici un han prin apropiere,el era atras de maretia si frumusetea casei lor si cerea adapost  pentru noaptea ce urma sa vie.Bunicii il primeau si il omeneau cu un blid  cu  mancare si un loc pe langa semineul  care raspandea o caldura placuta si miros de lemn ars.Sa va povestesc mai intai unde era  si ,cum era construit semineul....sau vatra...  Semineul era imens,mereu afumat pe interior,dar alb,curat pe exterior,cu un horn gros si luung ce iesea prin acoperis...,avand un perete,exterior casei ...Constructorii lui,niste sasi mestesugari,adaugasera un carlig,de care bunica putea prinde un ceaun mare  in care fierbea mamaliga iar dupa ce scotea mamaliga,turna lapte proaspat care avea un gust extraordinar.....lapte cu mamaliga coapta....!!!!!!Un gust ce nu se poate imagina ,decat daca mancati asemenea bunatate!Pe atunci ,casa avea doua intrari:una  ,era intrarea principala,cu usi duble,incadrate de ghirlande si baghete din ipsos impodobite cu pietre azurii,unde ajungeai urcand cateva trepte largi ,frumos slefuite,cu balustrade ce se terminau ca intr-un melc ,cu un ghiveci de flori ,din care nu lipseau niciodata florile de piatra(portulaca),de toate culorile,care te inveseleau de cum intrai in curte.A doua intrare,era cea care dadea spre curtea mare,unde dimineata nu aveai loc de sutele de gaini,rate lesesti,gaste,curcani,bibilici ,cocosi frumos colorati,pasind mandri printre atatea pasareturi,de parca erau stapanii tuturor.Pe aceasta a doua intrare,patrundeai intr-o sala mare,inalta,care nu avea plafon si puteai vedea grinzile groase de stejar ,lacuite ,pe care se sprijineau cele ce sustineu acoperisul.In aceasta sala erau patru mese lungi,din lemn slefuit,la care se adunau toti din familie ,dimineata si seara.La pranz,toti erau plecati cu diferite treburi ,la camp sau la targuri.Intr-o seara,inainte de cina,un drumet  sarman, ostenit si prafuit de atata drum ce facuse,este primit de bunici, gazduit si omenit cu mancare ,lasandu-l sa doarma  peste noapte in aceasta incapere....Dis-de -dimineata,nu mai era nici drumetul,nici strachioara cu galbeni......Si atunci...mare jelanie in toata familia....pentru o asemenea paguba!!!!!!Dar,bunicii,oameni intelepti,i-au linistit pe copii si pe nepoti spunandu-le ca niciodata ce este castigat prin furt nu se va mentine mult in mainile hotilor care vor pierde impreuna  cu ai lor ,de mii de ori mai mult  decat au furat,iar pagubitii vor fi ajutati de Dumnezeu sa poata munci sa castige de o mie de ori mai mult decat au pierdut!!!.........de multe ori o intrebam pe bunica daca in strachioara nu a ramas macar un banut ca sa ne facem si noi cercei!!!!!!Bunica ridica neputincioasa din umeri ,facand  "haz de necaz" ne incuraja sa muncim,sa invatam caci astfel ne vom cumpara orice ne doreste inimioara!!!

TOATE FOTOGRAFIILE DE PE BLOG SUNT REALIZATE DE MINE SI SUNT PROTEJATE DE DREPTUL DE PROPRIETATE INCONTESTABIL.

                                               FLORI DIN "GRADINILE LIANEI-ELENA...GRADINILE DIN VIS...

Realizat şi postat de SÎRBU ELENA(alias ,Liana Elianas),
profesoară de matematică pensionară,din oraşul
Constanţa,Roumania.

Copyright - All Rights Reserved.

Copyright - Toate drepturile rezervate 

Trandafiri

 Intr-o curte de 5oo m patrati,reusesc sa se inteleaga aproape 100 soiuri de trandafiri,pe langa celelalte flori si pomi fructiferi.Acesta este meritul sotului meu ,care cu deosebita rabdare si o mare pasiune(la fel de mare este si pasiunea mea)pentru plante ornamentale,a reusit sa le gaseasca locul potrivit .De cate ori intram intr-un magazin care avea si sector in care se vindeau seminte de plante ornamentale,butasi,bulbi sau plante in ghiveci,ne opream ,admiram,ne sfatuiam daca "aleasa"are un locsor potrivit in multimea existenta deja.

Trandafirii,trebuiesc ingrijiti incepand din martie ,cand incep sa creasca frunzele si sa apara bobocii.Pe masura ce vremea se incalzeste,apar o multime de daunatori mai mari,mai mici,mai fiorosi,hamesiti dupa perioada cat au stat ascunsi in pamant sa nu inghete,si ataca frunza,bobocii,floarea,tot ce li se pare proaspat si bun de perforat,Aici intervine specialistul,adica sotul meu si" ucenicul",adica eu,folosind toate metodele pentru a apara si salva plantele.In urmatoarele postari,va voi prezenta alte soiuri de trandafiri,pe care le avem in mica noastra gradina.
                                                                                      
                                                                      PS(foarte important !) TOATE  FOTOGRAFIILE  DE PE  ACEST  BLOG,SUNT  REALIZARE   DE  MINE, IN 
GRADINA PROPRIE  ŞI  SUNT  PROTEJATE  DE DREPTUL   INCONTESTABIL  DE  PROPRIETATE  .
                                                               

Trandafirul roz de dulceaţă ,lângă  trandafirul roşu....
După gerurile din această iarnă....să vedem câte plante
au rezistat

Realizat şi postat de SÎRBU ELENA(alias ,Liana Elianas),
profesoară de matematică pensionară,din oraşul
Constanţa,Roumania.

Copyright - All Rights Reserved.

Copyright - Toate drepturile rezervate 

Legea Invatamantului-legea bunului simt!!!!

FLOAREA  PASIUNII

 FLOAREA  PASIUNII     sau Floarea Ceas,pentru ca imita cadranul unui ceas!!!!!in doua variante.Foarte greu de cultivat si de pastrat de la an la an.Am reusit ca in acest an, sa am cateva plantute firave .Ma voi stradui ,daca suntem sanatosi,sa ingrijesc  aceste plante si in aceasta vara,pentru a ne bucura de inflorescentele lor filigranate si parfumate!

Anul acesta a explodat balonul ce s-a tot umflat,s-a umflat pana a crapat!!Faptul ca invatamantul a ajuns in acest "hal far' de hal",are radacini adanci....care s-au format si au crescut,s-au intarit,s-au transformat in adevarate liane puternice,capabile sa distruga o natiune,un stat.Cred ca eu fac parte din ultima generatie care a dat un  examen adevarat pentru intrarea in liceu,examen la care nu aveai voie sa te intorci  sau sa comunici cu vreun elev sau profesor   , deoarece  erai dat afara din sala si trebuia sa te inscrii la un nou concurs ce se  organiza in toamna,pentru numarul de locuri ramase vacante.Participam la examen(de fapt era concurs), pe un numar de locuri bine stabilit ..Astfel,se inscriau 800-1500 sau mai multi elevi pe un numar de 100-150 de locuri repartizate de Ministerul Invatamantului pentru fiecare liceu .Concurenta era acerba!!!!!!Presupunand ,prin absurd ca profesorii supraveghetori nu ar fi fost atenti o clipa,nimeni nu ar fi dat altcuiva sa copieze din lucrarea lui pentru ca ,noi concuram pe un numar mic de locuri,care se ocupau de cei care luau notele cele mai mari.Intrau la licee cei mai buni,cei mai bine pregatiti,cei care obtineau note mai mari ! Liceul Mircea cel Batran din Constanta, are un renume deosebit la nivelul intregii tari ,fiind considerat unul din cele mai bune licee din tara.....Cand am dat eu examen de admitere la acest liceu,pentru fiecare loc s-au inscris la concurs 8 elevi,din care doar unul a fost victorios!Astfel, de la primul   pana la ultimul dintre cei respinsi, indiferent de media obtinuta, (uneori foarte  mare) la examenele scris si oral la Limba Romana si matematica,era obligat ca,in toamna sa repete examenele,cu alte subiecte,pentru locurile ramase vacante (daca mai erau ) la alte licee!(nu se facea o redistribuire  ).Cine nu reusea sa ocupe un loc la cursurile liceale era obligat sa participe la alt examen pentru un loc la o scoala profesionala unde se putea  invata o meserie adevarata.Cel care termina o asemenea scoala ,devenea as in aplicarea tehnologiei respective,muncitorii romani fiind cunoscuti ,pe vremea aceea ca avand o inalta calificare.Sa rezumam:din totalul absolventilor de gimnaziu ,o treime reuseau sa se inscrie la un liceu,iar restul invatau o meserie in scolile profesionale;din cei care urmau cursurile unui liceu,o treime reuseau sa fie admisi la examenele dure pe care le sustineau pentru a se putea inscrie la o facultate,intr-un invatamant superior,iar din acestia, un procent de 40-50%,reuseau   sa devina absolventi ai unei universitati,dupa ce,an de an aveau de trecut peste 10 examene la profilurile pe care le studiau!!!In concluzie,SE INVATA,SE STUDIA,SE SUSTINEAU EXAMENE EXIGENTE!!!!!Invatamantul romanesc era foarte apreciat.....In fiecare an,veneau la cursuri,grupuri de profesori,pedagogi si psihologi din Franta,Anglia,Germania,SUA,Japonia....care analizau si preluau modele si metode! In concluzia concluziei,pentru ca invatamantul romanesc sa obtina rezultate superioare  celor anterioare,Legea Invatamantului nu  trebuie sa  mai favorizeze copiii celor care platesc pentru a obtine o DIPLOMA DE LICEU ,DIPLOMA DE ABSOLVIRE A 2-3-4 facultati fara sa treaca macar pe la un curs(sau,poate ca a trecut pentru a face parada modei sau parada noilor masini  "tunate" )!!!!!!!!!!De aceea unii medici pun diagnostice gresite,de aceea unii profesori nu se pot acomoda cu programa ce trebuie parcursa de-a lungul anului scolar,de aceea nu mai avem multi  ingineri care sa poata finaliza constructia unor poduri sau autostrazi,de aceea nu mai avem muncitori specialisti in constructii,petrolisti...etc....Si analiza poate continua la nesfarsit....Tot ce trebuie sa faca elevii si studentii nostri se rezuma la:SA INVETE,SA STUDIEZE,cu dorinta de A STII,A CUNOASTE , A RECUNOASTE  SI APRECIA ADEVARATELE VALORI !Au inceput,timid ,la unele posturi TV,sa prezinte aceste minunatii ,adevarate comori spirituale ale neamului nostru,mandri de ceea ce sunt,de ceea ce au dovedit ca sunt in stare ,elevii eminenti  cu care ne mandrim .Sunt multi asemeni lor!Cu aceeasi dotare de la"  mama natura",cu aceleasi posibilitati,sau nu,cu acelasi potential,dar care nu trebuie sa se lase prinsi in vartejul format de cei care "NU POT" dar persifleaza pe cei care pot sa se mentina printre primii.Trebuie sa deveniti puternici,de neinvins,sa nu vi se poata reprosa ca ati fi avut sansa dar ati respins-o!!!!!!!!Pentru fostii mei elevi,multe ganduri bune,sa va insoteasca norocul,ambitia si munca .Sa reusiti!!!

TOATE FOTOGRAFIILE DE PE BLOG SUNT REALIZATE DE MINE SI SUNT PROTEJATE DE DREPTUL DE PROPRIETATE INCONTESTABIL.

      FLORI DIN  " GRADINILE  LIANEI-ELENA...GRADINILE DIN VIS"

 TOATE FLORILE POSTATE PE BLOG,POT FI ADMIRATE,PRIMAVARA,VARA SAU TOAMNA

       IN GRADINILE NOASTRE DE LA LUMINA SAU OITUZ,LANGA  CONSTANTA

                             ROMANIA

Realizat şi postat de SÎRBU ELENA(alias ,Liana Elianas),
profesoară de matematică pensionară,din oraşul
Constanţa,Roumania.

Copyright - All Rights Reserved.

Copyright - Toate drepturile rezervate 

TARANII

Au inflorit mult mai devreme,daliile-florile preferate ale mamei mele.Ele trebuiau sa infloreasca la sfarsitul lunii iulie-august-pana cade bruma!Ne bucuram pentru ca au culori pastelate care invioreaza gradina!

Parintii nostri,fiind foarte ocupati cu serviciul,in perioada vacantei de vara,ne lasau in grija bunicilor sau a neamurilor din satele Movilita si Osmancea,situate la mica departare de Constanta.Toate verile  copilariei  mele s-au transformat intr-o adevarata scoala a vietii.Zilnic ,invatam ceva nou...despre legume si cereale,cum se seamana,cum se ingrijesc,cum si cand sunt bune de recoltat...despre oi,vite,pasari de curte sau de padure...despre datini si obiceiuri stravechi transmise din generatie in generatie... Ca la o  "Scoala de vara",mi-am insusit un adevarat amalgam de cunostinte din toate activitatile pe care ,zilnic,fara odihna si fara sa pregete, taranii din aceste sate le desfasurau in gospodariile lor si in cele ale CAP-urilor .(Pentru cei tineri,CAP=Cooperative Agricole de productie)....In fata ochilor mei se deschidea" Enciclopedia vie a naturii", cu lux de amanunte ,din care intelegeam ca trebuie sa respect munca si rezultatele ei,dar mai ales omul,care era in centrul fiecarui moment al zilei.Dupa absolvirea facultatii,am fost  repartizati la scolile rurale,pentru  ca elevii din scoli mai mari sau mai mici,trebuiau sa beneficieze de aceeasi pregatire ca cei din mediul urban.Si in aceste sate am intalnit oameni deosebiti ,care urmasera cursurile Scolilor primare...si atat.Imi place si acum sa-i ascult,cum isi aleg cu grija cuvintele,cu pretiozitate,cautand sa fie cat mai expliciti si sa rezume tot ce au de spus ,daca se poate intr-o singura fraza pigmentata cu glume insotite de o atitudine demna si poznasa  in acelasi timp.Imi sunt dragi acesti ADEVARATI OAMENI ,care stiu sa munceasca, sa se distreze ,sa creasca copii si sa-i inzestreze cu "cei 7 ani de acasa".Oare de ce suntem nevoiti sa urmarim transmisiuni in direct ale unor reporteri care vor sa se" lanseze" ,prezentandu-ne doar sateni care nu stiu sa vorbeasca,sau ...nu vor; de ce nu   au cautat prin sate  ,oamenii gospodari,asa cum o renumita si talentata solista de muzica usoara  a reusit (daca ar fi citit "Morometii",poate reuseau si ei!!!!!!!!!).Ar fi benefic pentru copiii crescuti intre" zidurile  nevazute ale oraselor,alcatuite din praf,miros de benzina si gaze de esapament",sa  petreaca vacantele de vara, departe de atmosfera poluata din jurul lor,departe de jocurile pe calculator... sa respecte si sa admire natura,s-o inteleaga si sa invete de la cei batrani cum trebuie sa se descurce in viata!

Realizat şi postat de SÎRBU ELENA(alias ,Liana Elianas),
profesoară de matematică pensionară,din oraşul
Constanţa,Roumania.

Copyright - All Rights Reserved.

Copyright - Toate drepturile rezervate