SCRISOARE DESCHISA
adresata tuturor dragilor mei cititori !
           Pentru ca au fost multi dintre voi care m-au intrebat dacă, ce am scris este adevarat ,sau, este  o mai scurtă sau mai lungă poveste,vă răspund acum:
           -Tot ce am povestit si am scris in acest Blog, s-a petrecut aievea.Unele
mici schimbari le-am facut atunci când am numit o parte dintre personajele
despre care am relatat întâmplări "foarte"adevărate.
             Încă de când eram studentă,am inceput să scriu,pe agende,întâmplări la care eu participasem" în direct".Dar,în timp scurt,aceste agende dispăreau,
probabil respectând cei trei RRR(Recuperare,Reciclare,Reutilizare).
Abia acum,după ce am iesit la pensie,am regasit"drumul pierdut"şi forţa de care dispun şi am început să scriu "poveşti din amintiri".M-au acuzat unii cititori că încerc" să-l subminez pe Ion
Creanga"...dar....fiecare cu amintirile lui....cu bucuriile si tristeţile lui....
        
        Cu mult drag, multă apreciere si multe gânduri bune,
                                                                                                 LIANA (SÎRBU ELENA)
                                                                                                                                din Constanta,ROMANIA

Avatarul Fb pe numele Sîrbu Elena
si al Blogului

Avatarul Fb(Liana Elianas)

O perioada lunga a fost avatarul Fb(Liana Elianas)

(

Aici am postat cateva din avatarele pe care le-am folosit la Fb,ce reprezinta flori din gradinile mele de la Lumina si Oituz(lîngă Constanta),unde îmi place să-mi petrec timpul.Este revigorant să uiti de problemele cotidiene,sociale si să "te cufunzi în uitare".Aici ,cum ar zice unii,"în sânul
naturii",te simti" încărcat energetic,"spălat de impurităţile care întinează spiritul adevărat al vietii!"
                              Cu multa dragoste,pentru acest PĂMÂNT,care ne suportă....încă..........
                                              LIANA.

Constat astăzi,cu durere că ,în afară de valorile materiale.....au început să se fure şi ...aceste amintiri ale propriei mele vieţi....şi să se "exporte"...ca şi cum ar fi ale altei persoane......probabil,ca să "cîştige bani " oricum....după cum am mai susţinut,neţinînd seama de nimic.......!!!!!!!!!!!

Realizat şi postat de SÎRBU  ELENA(alias LIANA ELIANAS)

profesoară de matematică pensionară
din oraşul Constanţa,Roumania

 Copyright - Toate drepturile rezervate

Copyright - All  Rights  Reserved.

Permisia (Partea a V-a)

PERMISIA (partea a V-a)

                       R  Ă  P  I  R  E  A                             Îmbujorat la faţă,din cauza gerului şi a emoţiilor puternice care îl năpădiseră,blocându-l în încercarea de a lega o conversaţie inteligibilă cu Ştefana,a cărei isteţime şi promptitudine erau recunoscute de toata lumea,Stan sări precipitat din sanie ca să fie mai aproape,şi să-i simtă parfumul părului  castaniu ,care se revărsa bogat, învăluindu-i obraji rumeni din cauza gerului..Mai aveau câţiva paşi până la poarta casei,unde tatăl Ştefanei aştepta nerăbdător, întoarcerea lor de la plimbare .
Era foarte mândru de isteţimea,conduita şi frumuseţea ei,gân-
dind  că va reuşi să o  mărite cu un băiat bun,cu aceleaşi calităţi
şi,care să provină dintr-o familie de oameni gospodari.
.......In acel moment ,în faţa lui avu loc o scenă incredibilă,care-i
paraliză voinţa,nevenindu-i să creadă ceeace vedea cu proprii ochi.Ştefan,oprise ,strunind cu greu cei patru armăsari,iar din
sanie au sărit  într-o clipă Crăciun şi Ionel,care,ajutaţi de Stan, au luat-o pe Ştefana pe sus,şi au urcat-o alături de Constantin, care-i bară coborârea pe cealaltă parte.Fără să pregete, Ştefan,
dădu bice cailor care zvâcniră"ca din arc",patru săgeţi albe,cu 
coamele lungi fluturând în vânt,într-un vârtej de zăpadă spulberată astfel încât,în câteva clipe,sania nu se mai zări.
Ştefana,rămase calmă,privind drumul ce se întindea alb,nesfârşit
printre casele din ce în ce mai rare,semn că se apropiau de ieşirea din sat.Apoi ,incepu să le vorbească cu voce melodioasă,
spunându-le că este total necugetat ceeace au făcut,arătându-le mâinile sale fine,pline  de vânătăi .
În acest timp,sania se apropia de un grup de oameni ce stăteau la taclale lângă portiţa unei case.Constantin şi Stan,între care era 
aşezată Ştefana,slăbiră strânsoarea ca de menghină care-i învineţise-ră mâinile.Fără să stea mult pe gânduri,îl îmbrânci pe 
Stan şi sări din sanie,rostogolindu-se prin zăpadă.Se ridică iute şi
începu să alerge către grupul de oameni,care recunoscînd-o pe Fănica(aşa era alintată de toţi consătenii),asistară uluiţi la scena ce se derula cu repeziciune prin faţa lor.Alergară spre sanie ca să o ajute pe Fănica,dar între timp,Stan,Constantin şi Crăciun ,care fugeau după fată,o prinseră şi luând-o iar pe sus,o aşezară între ei,acoperind-o cu şubele şi pledurile,atât de strâns,încât nu reu-
şea să facă nici o mişcare.Caii,agitaţi,porniră iar "ca din puşcă", 
trântind şi târând după sanie,câţiva săteni care reuşiseră să se prindă cu mâinile,încercând să oprească totul în loc..........
Intre timp,Petrică,fratele mai mare al Ştefanei,împreună cu doi veri de-ai lor,încălecaseră pe cai şi porniseră în galop.....

 ..................................continuare in postarea urmatoare



Realizat si postat de SÎRBU ELENA,profesoara de matematica,pensionara din CONSTANTA,ROMÂNIA

Au înflorit crocuşii şi brânduşele
la Lumina....

Realizat şi postat de SÎRBU  ELENA(alias LIANA ELIANAS)

profesoară de matematică pensionară
din oraşul Constanţa,Roumania

 Copyright - Toate drepturile rezervate

Copyright - All  Rights  Reserved.

PERMISIA (partea a IV-a)

                  PLIMBAREA  CU  SANIA                                        
Pe uliţele satului,se mai zăreau pe ici colo,grupuri mici de oameni care se îndreptau grăbiţi către case,unde-i aşteptau bucatele calde  pregătite pentru masa de prânz!Peste tot,mirosea a pâine  şi a plăcinte calde,abia scoase din cuptoarele mari,dobrogene,care le rumeneau aşa de îmbietor,încât numai văzându-le îţi stârneau pofta.Cele patru fete urcară în sanie,sub privirile încrezătoare ale  
 tatălui Ştefanei,bun prieten cu părintele celor cinci flăcăi ,ce luau la plimbare pe cele mai mândre domnişoare din sat,care urcară fără grijă,aşezându-se confortabil,glumind  bucuroase  .
pentru prilejul ivit,de a mai rămâne cu simpaticii tineri, în atmosfera de basm,creată de  promoroaca ce îmbrăca copacii,sub cerul albastru,fără pic de nori!!!!.............................................
Caii care aşteptaseră până atunci,încordaţi ca nişte arcuri,scormonind cu copitele în zăpada albă,
simţind hăţurile întinse,smuciră sania care alunecă imediat,spre încântarea întregului grup.........
Zăpada spulberată de copitele cailor,se împrăştie într-un nor alb ce învălui sania într-un vârtej de steluţe de gheaţă ce sclipeau în bătaia soarelui amiezii.Colindară cu sania toate uliţele,scoţând megieşii la porţi cu chiotele lor pline de veselie,cu pocnetele biciului lung,cu coada din lemn de alun,cu o împletitură din cânepă terminată cu fire de bumbac,pentru ca acesta să trosnească ,să    se audă în tot locul.......Au cântat împreună,şlagărul la modă pe vremea aceea.:..........................
-La căsuţa albă sunt atâtea flori la fereştri
-Dar cea mai frumoasă floare ce apare ,
-Tu esti                                                                                                                                                     
Apoi au cantat:
-Hei bătrânule birjar,pune caii la trăsură
Să pornim in aventură.                                                                                                                              
Apoi:
-Primul nostru tango
Tu aici lângă mine
Mi se pare un vis
 Să îţi simt inima
Bătând lângă a mea.
Rând pe rând,pe măsură ce ajungeau în dreptul caselor lor,fetele coborau,luându-şi  la revedere,
 cu părere de rău,de la cei cinci flăcăi ,înalţi ca brazii şi frumosi ca "Feţi-frumoşii din poveste",
sperând că la Balul care urma,vor fi  invitate de unul dintre ei.
Urma să coboare Minodora,o verişoară a Ştefanei dar,ajungând în faţa casei ,din sanie,săriră iute
ambele fete,ceeace le strica tot planul alcătuit în grabă de cei cinci fraţi.Au coborât toţi ca să le 
sărute mâinile fetelor. La câţiva zeci de metri se înălţa impunătoare o casă mare,albă,unde locuia
Ştefana.Flăcăii au urcat în sanie,conducând caii "la pas",încet,astfel încât,Stan,să-i mai poată
spune Ştefanei,câteva cuvinte de rămas bun.....
                                       continuare.....în postarea următoare........................................................................................


(Realizat şi postat de SÎRBU ELENA  profesoară de matematică,pensionară,din  CONSTANŢA  ,ROMÂNIA)

De la mama mea am învăţat foarte multe....să fiu răbdătoare,să muncesc astfel încât să-mi pot ajuta familia,să am răbdare cu bătrânii şi copiii pe care să-i ajut cât mai mult,să lucrez goblenuri
cu care mă mândresc....şi multe ,multe ....altele... 

De la mama mea am învăţat foarte multe....să fiu răbdătoare,să muncesc astfel încât să-mi 
ajut familia,să am răbdare cu bătrânii şi copiii,pe care să-i ajut cât pot de mult,să lucrez 
goblenuri,cu care mă mândresc,să nu mă plictisesc niciodată,găsindu-mi o îndeletnicire
care să-mi aducă bucurii ,să fiu veselă,atunci când inima îmi plânge,să nu dau satisfacţie
răuvoitorilor,trecând peste orice necazuri şi să reiau totul de la început...să renasc precum 
Pasărea PHEONIX din propria cenuşă a vieţii de zi cu zi, să-i ajut pe cei aflaţi în suferinţă,
măcar cu un sfat,cu o vorbă bună de încurajare,care uneori valorează mai mult decât  tot aurul
întregului Pământ,să-mi aleg cu grijă prietenii adevăraţi,să nu dau importanţă celor care fug
la apariţia "primului nor" înaintea furtunii,,,,,,,,,,,,,Nu am timp şi loc să scriu toate sfaturile
pe care le transmit la rândul meu,celor care doresc să mă asculte.........................


continuare in postarea urmatoare.........................................................................................................

Realizat şi postat de SÎRBU  ELENA(alias LIANA ELIANAS)

profesoară de matematică pensionară
din oraşul Constanţa,Roumania

 Copyright - Toate drepturile rezervate

Copyright - All  Rights  Reserved.

PERMISIA ( PARTEA a III a)

De la mama mea am învăţat foarte multe....să fiu răbdătoare,să muncesc astfel încât să-mi pot ajuta familia,să am răbdare cu bătrânii şi copiii pe care să-i ajut cât mai mult,să lucrez goblenuri
cu care mă mândresc....şi multe ,multe ....altele... 

De la mama mea am învăţat foarte multe....să fiu răbdătoare,să muncesc astfel încât să-mi ajut fa-
milia,să am răbdare cu bătrânii şi copiii,pe care să-i ajut cât pot de mult,să lucrez goblenuri,cu 
care mă mândresc,să nu mă plictisesc niciodată,găsindu-mi o îndeletnicire care să-mi aducă 
bucurii ,să fiu veselă,atunci când inima îmi plânge,să nu dau satisfacţie răuvoitorilor,trecând 
peste orice necazuri şi să reiau totul de la început...să renasc precum Pasărea PHEONIX din propria cenuşă a vieţii de zi cu zi, să-i ajut pe cei aflaţi în suferinţă,măcar cu un sfat,cu o vorbă bună de încurajare,ce uneori valorează mai mult decât  tot aurul întregului Pământ,să-mi aleg cu grijă prietenii adevăraţi,să nu dau importanţă celor care fug la apariţia "primului nor" care ves-
teşte apropierea furtunii.

Mama m-a învăţat să nu mint şi să urăsc minciuna....pentru că cea mai bună apărare este adevă-
rul.
După războiul din 1944,tata avea un salariu foarte mic,echivalentul a 450 lei actuali...dar toate preturile erau mult mai mici.Pentru 2 adulţi şi 3 copii,această sumă era atât cât să nu moară de foame
Nu am timp şi loc să scriu toate sfaturile pe care le transmit la rândul meu,celor care doresc să
citească rândurile scrise de mine


continuare in postarea urmatoare.........................................................................................................

Realizat şi postat de SÎRBU  ELENA(alias LIANA ELIANAS)

profesoară de matematică pensionară
din oraşul Constanţa,Roumania

 Copyright - Toate drepturile rezervate

Copyright - All  Rights  Reserved.

PERMISIA (partea II )

                              T A T A                                    

      Grupurile fetelor începură să se risipească încet,fiecare îndreptându-se spre casă,zăbovind în faţa porţilor,povestindu-şi
 una alteia întâmplări de la şcoală sau de la locurile lor de muncă.
          In depărtare,apăru într-o spulberare imensă de zăpadă, sania în care erau cei cinci fraţi,dornici să cunoască domnişoare-
le din sat ,despre care se dusese vestea că ar fi minunate şi tocmai 
bune de măritat.Ajungând în dreptul primului grup de  fete,stru-
niră caii,atât de tare,încât aceştia se ridicară în două picioare,ne-
nechezând sălbatec,mai să rupă hăţurile...Stan,coborî din sanie şi
 întrebă,dacă pot fi îndrumaţi către casa Ştefanei.Una din fete,îi
spuse că Ştefana se afla în grupul  de tineri veseli  ce  tocmai trecuse pe lângă ei...şi preciză că era cea cu părul  lung,şaten şi
,ondulat ce cădea în valuri pe umeri şi spate,până la brâu.

           Stan rămase pironit locului,cu ochii după fata veselă ce se îndepărta glumind şi  râzând împreună cu prietenii săi.Fraţii săi

observară pe faţa expresivă toate trăirile pe care le simţea Stan,

privirea-i lungă şi pierdută ,umerii strânşi parcă zgribulit           deodată.Se întoarse spre ei şi cu mare durere în glas şopti:               

-Această mândreţe de fată,nu mi-a aruncat nici măcar o privire...

şi chiar dacă încerc,niciodată nu va accepta să devină soţia mea....
Cu obidă,sări deodată în sanie,apucă hăţurile şi încercă să întoarcă caii pentru a pleca din sat.In acea clipă,Ştefan îl prinse de umăr,iar Crăciun preluă cu blândeţe stăpânirea armăsarilor care,parcă simţind încordarea stăpânilor,începuseră să lovească agitaţi cu copitele,frământând zăpada....
  Ştefan,cel mai mare dintre cei 11 copii ai bunicului,care era cel
mai înalt dintre toţi(2,2o m) şi cel mai cumpătat,făcu în acel moment  o propunere care-i luă prin surprinderere pe ceilalţi.......                                              



                                    va continua                                                                                          

Realizat şi postat de SÎRBU  ELENA(alias LIANA ELIANAS)

profesoară de matematică pensionară
din oraşul Constanţa,Roumania

 Copyright - Toate drepturile rezervate

Copyright - All  Rights  Reserved.

PERMISIA(partea I )

                             M  A  M  A                                 

Tot mai des o visez pe mama.....A fost o femeie deosebită,o bună gospodină,frumoasă,vrednică şi o specialistă în prepararea feluritelor şi delicioaselor mâncăruri,plăcinte şi prăjituri pe care ni le
făcea cu tot dragul.
       Eu nu am reuşit niciodată performanţele ei ,cu toate că am încercat,m-am străduit,m-am chinuit să fac treburile din casă cu rapiditatea cu care le făcea ea pe toate.
Modul în care tatăl meu a reuşit să se însoare cu ea,a fost de"pomină",ceeace a provocat"oarece
valuri"şi discuţii aprinse între cei care făceau parte din protipendada judeţului,împărţindu-i în două tabere,unii luînd partea tatălui meu,găsindu-i motiv ca" fiind lovit de o dragoste fulgeră-
toare",alţii incriminându-l pentru gestul necugetat care a acoperit de ruşine clasa nobilimii ce nu accepta abateri de la normele de conduită şi moralitate ce se impuneau în rândurile lor.

Evenimentul a zdruncinat atât de mult opinia publică,încât a fost consemnat în ziarele vremii ca
un fapt inedit şi insolent.
Totul s-a petrecut în 1944,an în care tatăl meu fusese încorporat pentru a lupta în cadrul Corpu-
lui 6 al Armatei Române,la una din Diviziile" Vânătorilor de munte".Înainte de a pleca pe front,a primit o permisie,prilej cu care,tatăl său,pe atunci primar într-un sat dobrogean,l-a sfătuit să meargă la un prieten al său,inginer hotarnic într-o localitate învecinată,să-i cunoască una din fiice,despre a cărei frumuseţe,isteţime,bună creştere,vrednicie şi cuminţenie se dusese vestea de-a lungul şi de-a latul ţinutului ce se întinde între Dunăre şi Marea Neagră!
        Ştefana era numele ei!Absolvise o Şcoală tehnică şi îşi deschisese un atelier particular de tricotaje,unde angajase mai multe lucrătoare.Împlinise pe 24 ianuarie,21 de ani,devenind în ultimii
patru ani,incontestabila "Regină a tuturor balurilor",organizate de oficialităţile locale.Pe atunci,una din distracţiile duminicale la modă,era balul la care participau toţi tinerii,reuşind astfel,să se cunoască mai bine în atmosfera de dans şi de veselie.Cu acest prilej,alegeau dintre toate fetele,pe cea mai frumoasă,vrednică,cinstită,deşteaptă,care dansa cel mai frumos,numind-o 
"REGINA BALULUI",până se organiza alt bal..altă distracţie
Era o iarnă grea,cu zăpadă multă,cu nămeţi uriaşi,la fel ca în ianuarie şi februarie 2012!
Marea îngheţase şi nenumăraţi localnici se plimbau pe gheaţă la câteva sute de metri de ţărm!
Zis.... şi făcut!!!!!!!(vorba românului).Dis-de -dimineaţă,Stan(acesta era numele celui care mi-a devenit tată),împreună cu alţi patru fraţi,Constantin,Ionel,Crăciun şi Ştefan au înhămat patru 
armăsari puternici la sanie şi s-au îndreptat către Osmancea,ajungând acolo,atunci când se terminase slujba la biserică şi lumea care asistase la ceremonia religioasă,ieşea la plimbare pe uliţa principală.Cu toate că era zăpadă şi ger,cerul era albastru,soarele strălucea şi tinerii sporovăiau veseli,ţinându-se după grupurile fetelor frumoase,îmbrăcate elegant,dornice să arate tuturor că merită să fie admirate şi..de ce, nu!...pot primi cu cinste peţitorii,cu gânduri bune şi averi, pe măsură!

                           continuare...în postarea următoare.....                                                                                                               

Realizat şi postat de SÎRBU  ELENA(alias LIANA ELIANAS)

profesoară de matematică pensionară
din oraşul Constanţa,Roumania

 Copyright - Toate drepturile rezervate

Copyright - All  Rights  Reserved.

                                                                                                                                                             

Ultima zăpadă din acest an,pe ţărmul Mării Negre.......sper....

          ÎNSTRĂINARE
In fiecare dimineaţă,atunci când sună telefonul,mă gândesc:"Oare ce veşti proaste voi primi?"........
...cine s-a  mai îmbolnăvit?
...cine a mai plecat din ţară?
...cui i-au intrat hoţii în casă?
...cine a mai murit?
...cu cât s-au mărit preţurile la
mâncare,la benzină,la încălzire...
... cine mă mai ceartă?
...cât au mai tăiat din pensie sau din salariu?
...mai ai bani de medicamente?
...cine a umblat să-ţi
schimbe parola la Fb,la Blog,la alarmă...să-ţi schimbe locaţia de unde te-ai născut,ai crescut,ai muncit,...să te trimită unde nici
nu gândeşti, undeva departe...în Argentina,US,RU,Spania,Anglia... etc...oriunde... numai acolo unde eşti ,NU,dându-ţi subiect de gândire:DE CE? PENTRU CE?CU CE
 SCOP?
Apoi stai şi te minunezi,negăsind răspuns la întrebări:
-cu ce ai greşit,
-ai spus ceva necugetat,
-ai nedreptăţit pe cineva,
-viaţa ta deranjează pe cineva,
-ţi-a cerut cineva sprijinul pe care "nu ai vrut sa-l acorzi"(dar,
realitatea era ca nu aveai posibilitatea să răspunzi afirmativ ....resurse morale exis-
tau,dar ...lipseau resursele principale)

-de ce nu-şi mai fac efectul medicamentele,care 
trebuiau să te ajute să supravieţuieşti

Întrebări care îşi aşteaptă răspunsul.....Până când????????????????

Vine totuşi primăvara şi în grădina mea.......

......ŞI  ÎN  SUFLETELE  TUTUROR.......::::::

Realizat şi postat de SÎRBU  ELENA(alias LIANA ELIANAS)

profesoară de matematică pensionară
din oraşul Constanţa,Roumania

 Copyright - Toate drepturile rezervate

Copyright - All  Rights  Reserved.

NIMFA ( I )

                       
                       N I M F A  (vis)
           O barcă plutea leneş pe undele somnoroase ale lacului de cleştar. 
Sprijinită de marginea bărcii,o fată, ca o nimfă cu părul de aur îşi oglindeşte chipul în luciul apei....poate visând la prinţul fermecat.
         De-a lungul malurilor,în pădurile întunecoase şi neumblate răsună tainic  trilurile măiastrelor,trezind amintiri dragi de neuitat.
             Cu paşi uşori,păşeşte pe malul plin de muşchi verde, în care tălpile se cufundă ca într-un aşternut răcoros.Înainteză pe poteca ce se zăreşte cu greu din ierburile care, parcă o ascund de privirile drumeţilor.Pătrunde din ce în ce mai adânc până în inima întunecată a pădurii,unde urmele cărării dispar sub vegetaţia luxuriantă,ce dovedeşte că pe acolo nu a trecut de mult timp nici un picior omenesc.
             Îngândurată,driada,se lungi cu faţa spre cer,printre florile care ,parcă se grăbiră să-i mângâie chipul.Părul auriu se risipi în valuri acoperindu-i trupul mlădiu.
                 Puterile magice ale cântecului măiastrei ANDILANDI, ce întrece orice închipuire ,începură să se facă simţite....răspândind  DORUL ce cuprinde în fiecare primăvară tinerii cu adevărat îndrăgostiţi unul de altul...
În mijlocul codrului................................................................................................
Ducând DORUL DORULUI.......................................................................................
Pe apa izvorului......................................................................................................
În cântul păstorului................................................................................................
            Măiastra Andilandi,ocrotitoarea iubirii,plană lin deasupra poienii,
desfăcând larg aripile scânteind în mii de culori şi revărsă o ploaie de stele peste hlamida de flori ce răspândeau un parfum ameţitor şi acoperea
 somnul frumoasei  HAMADRIADA. 

...................................................................................Va urma

Realizat şi postat de SÎRBU  ELENA(alias LIANA ELIANAS)

profesoară de matematică pensionară
din oraşul Constanţa,Roumania

 Copyright - Toate drepturile rezervate

Copyright - All  Rights  Reserved.