PLIMBAREA CU SANIA
Pe uliţele satului,se mai zăreau pe ici colo,grupuri mici de oameni care se îndreptau grăbiţi către case,unde-i aşteptau bucatele calde pregătite pentru masa de prânz!Peste tot,mirosea a pâine şi a plăcinte calde,abia scoase din cuptoarele mari,dobrogene,care le rumeneau aşa de îmbietor,încât numai văzându-le îţi stârneau pofta.Cele patru fete urcară în sanie,sub privirile încrezătoare ale
tatălui Ştefanei,bun prieten cu părintele celor cinci flăcăi ,ce luau la plimbare pe cele mai mândre domnişoare din sat,care urcară fără grijă,aşezându-se confortabil,glumind bucuroase .
pentru prilejul ivit,de a mai rămâne cu simpaticii tineri, în atmosfera de basm,creată de promoroaca ce îmbrăca copacii,sub cerul albastru,fără pic de nori!!!!.............................................
Caii care aşteptaseră până atunci,încordaţi ca nişte arcuri,scormonind cu copitele în zăpada albă,
simţind hăţurile întinse,smuciră sania care alunecă imediat,spre încântarea întregului grup.........
Zăpada spulberată de copitele cailor,se împrăştie într-un nor alb ce învălui sania într-un vârtej de steluţe de gheaţă ce sclipeau în bătaia soarelui amiezii.Colindară cu sania toate uliţele,scoţând megieşii la porţi cu chiotele lor pline de veselie,cu pocnetele biciului lung,cu coada din lemn de alun,cu o împletitură din cânepă terminată cu fire de bumbac,pentru ca acesta să trosnească ,să se audă în tot locul.......Au cântat împreună,şlagărul la modă pe vremea aceea.:..........................
-La căsuţa albă sunt atâtea flori la fereştri
-Dar cea mai frumoasă floare ce apare ,
-Tu esti
Apoi au cantat:
-Hei bătrânule birjar,pune caii la trăsură
Să pornim in aventură.
Apoi:
-Primul nostru tango
Tu aici lângă mine
Mi se pare un vis
Să îţi simt inima
Bătând lângă a mea.
Rând pe rând,pe măsură ce ajungeau în dreptul caselor lor,fetele coborau,luându-şi la revedere,
cu părere de rău,de la cei cinci flăcăi ,înalţi ca brazii şi frumosi ca "Feţi-frumoşii din poveste",
sperând că la Balul care urma,vor fi invitate de unul dintre ei.
Urma să coboare Minodora,o verişoară a Ştefanei dar,ajungând în faţa casei ,din sanie,săriră iute
ambele fete,ceeace le strica tot planul alcătuit în grabă de cei cinci fraţi.Au coborât toţi ca să le
sărute mâinile fetelor. La câţiva zeci de metri se înălţa impunătoare o casă mare,albă,unde locuia
Ştefana.Flăcăii au urcat în sanie,conducând caii "la pas",încet,astfel încât,Stan,să-i mai poată
spune Ştefanei,câteva cuvinte de rămas bun.....
continuare.....în postarea următoare........................................................................................
(Realizat şi postat de SÎRBU ELENA profesoară de matematică,pensionară,din CONSTANŢA ,ROMÂNIA)
De la mama mea am învăţat foarte multe....să fiu răbdătoare,să muncesc astfel încât să-mi pot ajuta familia,să am răbdare cu bătrânii şi copiii pe care să-i ajut cât mai mult,să lucrez goblenuri
cu care mă mândresc....şi multe ,multe ....altele...
De la mama mea am învăţat foarte multe....să fiu răbdătoare,să muncesc astfel încât să-mi
ajut familia,să am răbdare cu bătrânii şi copiii,pe care să-i ajut cât pot de mult,să lucrez
goblenuri,cu care mă mândresc,să nu mă plictisesc niciodată,găsindu-mi o îndeletnicire
care să-mi aducă bucurii ,să fiu veselă,atunci când inima îmi plânge,să nu dau satisfacţie
răuvoitorilor,trecând peste orice necazuri şi să reiau totul de la început...să renasc precum
Pasărea PHEONIX din propria cenuşă a vieţii de zi cu zi, să-i ajut pe cei aflaţi în suferinţă,
măcar cu un sfat,cu o vorbă bună de încurajare,care uneori valorează mai mult decât tot aurul
întregului Pământ,să-mi aleg cu grijă prietenii adevăraţi,să nu dau importanţă celor care fug
la apariţia "primului nor" înaintea furtunii,,,,,,,,,,,,,Nu am timp şi loc să scriu toate sfaturile
pe care le transmit la rândul meu,celor care doresc să mă asculte.........................
continuare in postarea urmatoare.........................................................................................................
Pe uliţele satului,se mai zăreau pe ici colo,grupuri mici de oameni care se îndreptau grăbiţi către case,unde-i aşteptau bucatele calde pregătite pentru masa de prânz!Peste tot,mirosea a pâine şi a plăcinte calde,abia scoase din cuptoarele mari,dobrogene,care le rumeneau aşa de îmbietor,încât numai văzându-le îţi stârneau pofta.Cele patru fete urcară în sanie,sub privirile încrezătoare ale
tatălui Ştefanei,bun prieten cu părintele celor cinci flăcăi ,ce luau la plimbare pe cele mai mândre domnişoare din sat,care urcară fără grijă,aşezându-se confortabil,glumind bucuroase .
pentru prilejul ivit,de a mai rămâne cu simpaticii tineri, în atmosfera de basm,creată de promoroaca ce îmbrăca copacii,sub cerul albastru,fără pic de nori!!!!.............................................
Caii care aşteptaseră până atunci,încordaţi ca nişte arcuri,scormonind cu copitele în zăpada albă,
simţind hăţurile întinse,smuciră sania care alunecă imediat,spre încântarea întregului grup.........
Zăpada spulberată de copitele cailor,se împrăştie într-un nor alb ce învălui sania într-un vârtej de steluţe de gheaţă ce sclipeau în bătaia soarelui amiezii.Colindară cu sania toate uliţele,scoţând megieşii la porţi cu chiotele lor pline de veselie,cu pocnetele biciului lung,cu coada din lemn de alun,cu o împletitură din cânepă terminată cu fire de bumbac,pentru ca acesta să trosnească ,să se audă în tot locul.......Au cântat împreună,şlagărul la modă pe vremea aceea.:..........................
-La căsuţa albă sunt atâtea flori la fereştri
-Dar cea mai frumoasă floare ce apare ,
-Tu esti
Apoi au cantat:
-Hei bătrânule birjar,pune caii la trăsură
Să pornim in aventură.
Apoi:
-Primul nostru tango
Tu aici lângă mine
Mi se pare un vis
Să îţi simt inima
Bătând lângă a mea.
Rând pe rând,pe măsură ce ajungeau în dreptul caselor lor,fetele coborau,luându-şi la revedere,
cu părere de rău,de la cei cinci flăcăi ,înalţi ca brazii şi frumosi ca "Feţi-frumoşii din poveste",
sperând că la Balul care urma,vor fi invitate de unul dintre ei.
Urma să coboare Minodora,o verişoară a Ştefanei dar,ajungând în faţa casei ,din sanie,săriră iute
ambele fete,ceeace le strica tot planul alcătuit în grabă de cei cinci fraţi.Au coborât toţi ca să le
sărute mâinile fetelor. La câţiva zeci de metri se înălţa impunătoare o casă mare,albă,unde locuia
Ştefana.Flăcăii au urcat în sanie,conducând caii "la pas",încet,astfel încât,Stan,să-i mai poată
spune Ştefanei,câteva cuvinte de rămas bun.....
continuare.....în postarea următoare........................................................................................
(Realizat şi postat de SÎRBU ELENA profesoară de matematică,pensionară,din CONSTANŢA ,ROMÂNIA)
cu care mă mândresc....şi multe ,multe ....altele...
De la mama mea am învăţat foarte multe....să fiu răbdătoare,să muncesc astfel încât să-mi
ajut familia,să am răbdare cu bătrânii şi copiii,pe care să-i ajut cât pot de mult,să lucrez
goblenuri,cu care mă mândresc,să nu mă plictisesc niciodată,găsindu-mi o îndeletnicire
care să-mi aducă bucurii ,să fiu veselă,atunci când inima îmi plânge,să nu dau satisfacţie
răuvoitorilor,trecând peste orice necazuri şi să reiau totul de la început...să renasc precum
Pasărea PHEONIX din propria cenuşă a vieţii de zi cu zi, să-i ajut pe cei aflaţi în suferinţă,
măcar cu un sfat,cu o vorbă bună de încurajare,care uneori valorează mai mult decât tot aurul
întregului Pământ,să-mi aleg cu grijă prietenii adevăraţi,să nu dau importanţă celor care fug
la apariţia "primului nor" înaintea furtunii,,,,,,,,,,,,,Nu am timp şi loc să scriu toate sfaturile
pe care le transmit la rândul meu,celor care doresc să mă asculte.........................
continuare in postarea urmatoare.........................................................................................................
Realizat şi postat de SÎRBU ELENA(alias LIANA ELIANAS)
profesoară de matematică pensionară
din oraşul Constanţa,Roumania
din oraşul Constanţa,Roumania
Copyright - Toate drepturile rezervate
Copyright - All Rights Reserved.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu