Fiind baiet paduri cutreeram
Si ma culcam ades langa izvor
Iar bratul drept sub cap eu il puneam
S-aud cum apa suna-ncetisor
(Mihai Eminescu)
Fericiti cei care s-au nascut si au crescut in zone de deal sau de munte!Eu cred ca m-am nascut cu o dragoste ancestrala pentru aceste locuri...Si nu sunt putine cele , pe care le-am colindat ,le-am admirat si nu le-am uitat niciodata.La nunta noastra au venit rude si prieteni ai sotului meu,din zona Campulung-Muscel,oameni care stiau sa se distreze cu multa veselie si poante haioase ,transformand petrecerea intr-o comedie in care s-au intrecut in a face glume care ne provoaca rasul si acum ,de cate ori ne aducem aminte.
Pe vremea comunistilor,cu toate incercarile si straduintele conducatorilor de atunci,aceasta zona subcarpatica nu au reusit s-o colectivizeze datorita darzeniei taranilor de pe acele meleaguri care nu au vrut sa se inscrie in aceste Cooperative agricole de productie.In avantajul lor au fost si pozitiile pe care le aveau "peticele"de pamant din proprietatea fiecaruia ...pe culmi de dealuri,prin vaioage,de-a lungul raului Dambovita,in inima padurilor...
Socrii mei aveau pamantul ,o parte in "Deal la Ghica",alta parte in "Coasta lui Cacareaza", in "Grind"pe valea Ainoasei ,departe de sat(mergeam peste sapte dealuri pentru a ajunge intr-un loc mirific,cu aer curat si paduri dese),pe malul Dambovitei in Gheboieni,in lunca Voinestilor la "Delii" in "Curatura" si "Brana" ,langa Voinesti (o localitate frumoasa,cu case moderne,cu gospodarii bogate si cu oameni deosebit de vrednici si mestesugari in toate).Munceau mult ,trebuiau sa intretina la licee sau facultati 5 copii,dar nu se plangeau niciodata.
In postarea urmatoare sper ca voi face fotografii prin aceste zone....si poate cei mai tineri vor intelege de ce acest popor s-a straduit de-a lungul veacurilor sa lase mostenire urmasilor,urmasilor....lor,aceste meleaguri de poveste unde patrunzi si nu vrei sa te mai intorci in praful ,mizeria si zbaterea ca intr-o mlastina a ceea ce a devenit civilizatia oraseneasca...
Si ma culcam ades langa izvor
Iar bratul drept sub cap eu il puneam
S-aud cum apa suna-ncetisor
(Mihai Eminescu)
Fericiti cei care s-au nascut si au crescut in zone de deal sau de munte!Eu cred ca m-am nascut cu o dragoste ancestrala pentru aceste locuri...Si nu sunt putine cele , pe care le-am colindat ,le-am admirat si nu le-am uitat niciodata.La nunta noastra au venit rude si prieteni ai sotului meu,din zona Campulung-Muscel,oameni care stiau sa se distreze cu multa veselie si poante haioase ,transformand petrecerea intr-o comedie in care s-au intrecut in a face glume care ne provoaca rasul si acum ,de cate ori ne aducem aminte.
Pe vremea comunistilor,cu toate incercarile si straduintele conducatorilor de atunci,aceasta zona subcarpatica nu au reusit s-o colectivizeze datorita darzeniei taranilor de pe acele meleaguri care nu au vrut sa se inscrie in aceste Cooperative agricole de productie.In avantajul lor au fost si pozitiile pe care le aveau "peticele"de pamant din proprietatea fiecaruia ...pe culmi de dealuri,prin vaioage,de-a lungul raului Dambovita,in inima padurilor...
Socrii mei aveau pamantul ,o parte in "Deal la Ghica",alta parte in "Coasta lui Cacareaza", in "Grind"pe valea Ainoasei ,departe de sat(mergeam peste sapte dealuri pentru a ajunge intr-un loc mirific,cu aer curat si paduri dese),pe malul Dambovitei in Gheboieni,in lunca Voinestilor la "Delii" in "Curatura" si "Brana" ,langa Voinesti (o localitate frumoasa,cu case moderne,cu gospodarii bogate si cu oameni deosebit de vrednici si mestesugari in toate).Munceau mult ,trebuiau sa intretina la licee sau facultati 5 copii,dar nu se plangeau niciodata.
In postarea urmatoare sper ca voi face fotografii prin aceste zone....si poate cei mai tineri vor intelege de ce acest popor s-a straduit de-a lungul veacurilor sa lase mostenire urmasilor,urmasilor....lor,aceste meleaguri de poveste unde patrunzi si nu vrei sa te mai intorci in praful ,mizeria si zbaterea ca intr-o mlastina a ceea ce a devenit civilizatia oraseneasca...
( Realizat si postat de Sirbu Elena,profesoara de matematica pensionara,din orasul Constanta )
R O M A N I A
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu